Europa Liberă a stat de vorbă cu părțile implicate pentru a vedea în ce măsură documentul publicat astăzi de Libertatea ajută la informarea corectă a publicului sau generează panică în această perioadă. Informația care a inflamat opinia publică, dar și autoritățile, a fost că la nivelul grupului de lucru condus de Raed Arafat există un document propus prin care se vor limita deplasările cetățenilor. În articolul din Libertatea se menționează că nu este un document aprobat în Guvern, dar se vorbește despre posibilitatea de a avea dreptul să pleci din casă doar în anumite situații. Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că Inspectoratul General al Poliției a sesizat DIICOT cu privire la săvârșirea infracțiunii de distribuție de informații nedestinate publicității.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, jurnalistul Cătălin Tolontan, coordonator editorial pentru publicațiile Ringier, Libertatea și GSP, și Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent au explicat pentru Europa Liberă cât de stringentă, sau nu, era publicarea acelui document.
Am încercat să aflăm dacă acest material răspunde nevoii de informare a cetățenilor, dacă jurnaliștii au vreo culpă și cum s-a ajuns ca un draft să fie socotit fake news sau document oficial de cei care l-au citit.
Libertatea a precizat în articolul publicat că documentul este propus și nu este aprobat în Guvern. Cu toate acestea, în spațiul virtual, documentul a circulat ca și cum el era deja pus în aplicare.
Supărarea lui Raed Arafat pe scurgerea de informații
Secretarul de Stat, Raed Arafat, era cel care trebuia să-și dea avizul pentru documentul prezentat de Libertatea. Admite că varianta care a ajuns în presă este un draft, care a fost pe masa de lucru, dar subliniază că există mai multe variante de lucru.
- Arafat crede că jurnaliștii de la Libertatea trebuiau să încerce să ia legătura cu el înainte să publice materialul:
„Nu este o chestie că cineva a greșit (n.r – jurnaliștii care au publicat). De exemplu, jurnaliștii, înainte să îl publice, puteau să ne întrebe. Putea cineva să sune și să întrebe ce spuneți de documentul acesta, poate atunci puteam să vorbim, puteam să spunem. Eu m-am trezit cu el publicat și atât. Nu presa e problema mea, ci că cineva din Grup care a dat acest document și în acest fel nu a procedat corect. Eu nu am nimic cu presa. Au încercat mulți să spună că doctorul Arafat are probleme cu presa.”, a declarat Raed Arafat pentru Europa Liberă.
- Șeful DSU evită să vorbească despre jurnaliști, dar este dur la adresa celor care au distribuit acest document către mass media:
„Eu sunt mai mult supărat pe faptul că cineva din Grupul de comunicare strategică nu respectă niște reguli de discuții și argumente înainte să iasă cu un document în public. Cine a făcut acest lucru, normal, rămâne din punctul meu de vedere o persoană iresponsabilă. Dacă fiecare teorie pusă pe masă e lansată în spațiul public înseamnă că noi nu facem nimic decât să provocăm un haos total în care nimeni nu știe ce se mai întâmplă. Nu e vorba de lege, este o regulă de bun simț pentru cei care lucrează într-un colectiv să țină documentul de lucru până la momentul adoptării sau până la momentul unei decizii. E un grup de lucru, nu are neapărat legătură cu legea, cât are cu bunul simț și cu o conduită corectă. Conduita corectă într-un grup este că documentul rămâne acolo până se finalizează”.
- Secretarul de stat susține că cel mai mare pericol cu publicarea acestor documente îl reprezintă panica în rândul populației.
„Nu am probleme cu presa. În situația în care ne aflăm trebuie înțelepciune și normalitate, iar primii care trebuie să fie normali trebuie să fie cei care dețin documentele pe care le discutăm: să le păstreze în cadrul grupului de discuții. Acum aflăm că unii au luat documentul, l-au imprimat și l-au pus pe ușile unor blocuri. Vă dați seama, oamenii pot fi induși în eroare. Oamenii pot să creadă că documentul este deja adoptat”, a afirmat șeful DSU.
Raed Arafat a precizat că nu a sesizat DIICOT în acest caz, acest lucru fiind făcut de Inspectoratul General al Poliției Române.
Cătălin Tolontan: „Am sentimentul că a fost scursă intenționat informația spentru ca să testeze reacția publică”
Jurnalistul Cătălin Tolontan a motivat gestul de a publica informația primită pe surse, chiar dacă documentul primit era un draft și nu o o variantă finală aprobată de o autoritate. El spune că Libertatea a încercat să obțină un punct de vedere din partea autorităților, dar acestea nu au răspuns până la publicarea materialului.
„Nu este adevărat că nu am contactat oficialitățile. A fost contactat grupul de comunicare strategică și reacția a fost <<vă dăm un comunicat>>. Pe Raed Arafat personal nu cred că este ok să îl contacteze toată lumea, oricând. Există o instituție care se numește grupul de comunicare strategică, acea instituție a fost contactată. Lucrurile într-un stat nu sunt personale. S-a trezit dânsul (n.r. – Raed Arafat), îmi pare rău că nu l-au informat cei de la grupul de comunicare strategică”, declară Cătălin Tolontan, adăugând că i-a trimis două sms-uri lui Raed Arafat după publicarea materialului, dar nu a primit vreun răspuns.
- Șeful editorial al grupului Ringier crede că documentul a fost intenționat scurs pentru a ajunge în mass media.
„Acest document a fost primit într-un interval extrem de scurt de timp de foarte mulți jurnaliști, de foarte multe redacții, de foarte multe surse legate de sfera guvernamentală. Seamănă ca un fel de consultare publică neoficială și ei s-au supărat că au avut nevoie după aceea de niște țapi ispășitori. Ok, noi suntem ăia, nu ne deranjează absolut deloc. A fost circulat și răspândit cu o asemenea viteză de surse guvernamentale, și de specialiști, și de tehnicieni, de zona oamenilor care lucrează în DSU, spitale încât avem sentimentul că a fost scursă intenționat pentru ca să testeze reacția publică”, susține Tolontan.
- Cea mai controversată decizie a fost cea legată de publicare. Jurnalistul susține că ar face același lucru dacă s-ar afla din nou în această situație.
„Nimic din ce am scris noi nu este un fals. Documentul este autentic și informațiile sunt corecte... El circula, se crease un fenomen și oamenii nu înțelegeau ce e cu documentul, credeau că e aprobat sau că el va intra în vigoare foarte repede, nu știau care e valoarea lui juridică și ce se poate întâmpla în continuare. Am înțeles că este vorba de un document intermediar, că e o propunere, că guvernul va avea ultimul cuvânt. Toate aceste expresii au existat în articol. Din punctul nostru de vedere era important de lămurit ceva”, a precizat Cătălin Tolontan.
- nu crede că o publicație poate genera panică dacă încearcă să clarifice natura unui document.
„Noi am încercat să clarificăm care este statutul acestui document. Nu era o deliberare pur și simplu, era un document redactat pe care urma să fie semnătura lui Raed Arafat, era o propunere făcută lui de către oamenii din subordinea lui, într-o formă finalizată, mai puțin semnătura lui. Era o chestie închegată și se va vedea care e diferența între ceea ce se va întâmpla și documentul ăsta. E bine ca oamenii să știe”, a declarat Tolontan pentru Europa Liberă.
Cătălin Tolontan a reamintit că autoritățile nu comunică totul în ultima perioadă. El a dat exemplu retragerii României din Convenția privind Drepturile Omului, fără ca oamenii să fie informați despre acest aspect.
Tolontan: Nu ne vom opri, indiferent câte amenințări primim cu DIICOT
Jurnalistul Cătălin Tolontan, care este coordonator editorial pentru publicațiile Ringier, Libertatea și GSP consideră că și jurnaliștii sunt vizați de plângerea formulată de Inspectoratul General de Poliție.
„Nu credem că în starea de urgență, când mai puțini oameni decât oricând au mai multă putere decât oricând, acei oameni trebuie lăsați să facă ce vor, fără ca cetățenii să afle ce vor să facă. E un principiu de la care nu ne vom abate, indiferent câte amenințări cu DIICOT sau cu Parchetul General vom primi. În comunicat e un citat din lege care privește exclusiv jurnaliștii, se referă la cei care au vehiculat în spații publice documente care nu erau destinate acestui lucru. Ei nu vorbesc explicit de jurnaliști, dar despre jurnaliști e vorba", a declarat Cătălin Tolontan.
Ce scrie în lege la articolul 304 din Codul Penal
- (1) Divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
- (2) Divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care ia cunoștință de acestea, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
Ioana Avădani, președinte Centrul pentru Jurnalism Independent: „Să nu omorâm jurnalismul împreună cu coronavirusul”
Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent, spune că părerile sunt împărțite în acest caz și că sunt momente în care ambele părți pot să aibă dreptate.
- „Documentul nu este fals, prezentarea lui ca o decizie deja luată este. Jurnaliștii și-au făcut treaba așa cum au știut ei mai bine, au prezentat contextul. Din ce am văzut în Libertatea, ei au spus că reacționează la un document care circulă pe spațiul public. Documentul ajunsese și la mine pe căi private, era clar că documentul era în circulație. Am văzut deja apeluri la arestarea jurnaliștilor care au publicat. Legea 544 mai face o precizare foarte clară. Răspunzător de păstrarea secretului documentului, iar documentul nu era catalogat drept secret, este funcționarul public, este statul, este autoritatea. Ajunsă în posesia jurnalistului, lui nu i se poate reproșa publicarea unui document. El judecă după alte reguli”, a spus Avădani.
Ea a precizat că este obligatoriu ca distribuirea unei astfel de informații să beneficieze de context în care să se specifice că documentul nu este aprobat, că este un document de lucru și că nu se știe dacă va fi aprobat.
- „Pus în contextul potrivit, un astfel de document sau informația cuprinsă într-un astfel de document poate să deseneze intențiile statului în momentul de față. Dacă ne uităm la modul în care a acționat statul român în primele zile ale stării de urgență, temerile ar putea să fie justificate. Statul român s-a degrevat pe sine de obligațiile instituite prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, invocând starea de urgență. Sunt doar patru state din Consiliul Europei care au făcut lucrul acesta și vorbim de Moldova și Armenia printre ele, nu Italia, nu Spania. Faptul că s-a derobat de aceste obligații este îngrijorător, faptul că nu a considerat să ne anunțe și pe noi cetățenii este în opinia mea inacceptabil”, a declarat Avădani.
Ea a atras atenția că în privința fake-news-urilor nu există o reglementare în regulamentele autorităților, iar decizia este luată în interiorul grupului de comunicare strategică.
- Ioana Avădani susține că în cazul Italiei o astfel de informație a generat panică în rândul populației.
„Avem exemplul Italiei unde s-a întâmplat același lucru, decretul privind lockdown a fost publicat de presă cu două zile înainte și a generat un val masiv de migrare a populației din zona din nordul Italiei către toată Italia”, a reamintit președinta CJI.
Ioana Avădani susține că în aceste situații ar trebui să ne păstrăm calmul și că trebuie să vedem ce principii apărăm. Ea se declară pentru libertatea de exprimare și spune că nu trebuie „omorâtă inițiativa jurnalistică împreună cu virusul”.
Facebook Forum