În această primă etapă, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere pentru pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerințe prevăzute de Directiva privind gazele naturale și de Regulamentul privind siguranța furnizării de gaze.
„În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul prețurilor angro reglementate, nou introduse pe piața gazelor din România prin OUG 114, este contrar cerințelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creșterilor excesive de preț”, se arată în decizia Comisiei Europene.
Practic, producătorii de gaze sunt dezavantajați de prevederea OUG 114 privind plafonarea prețului, fiindcă furnizorii vor putea cumpăra gaze ieftine și le vor putea vinde la ce preț vor ei. În acest context, producția locală de gaze ar putea stagna sau chiar scădea, fiind favorizate importurile din Rusia, potrivit Hotnews.
În plus, Comisia a mai decis să trimită cereri oficiale de transpunere integrală a celei de-a doua Directive privind serviciile de plată. Directiva modernizează cadrul legislativ pentru plăți în UE, de exemplu prin introducerea unor cerințe stricte de securitate pentru plățile electronice și pentru protecția datelor financiare ale consumatorilor, precum și prin deschiderea pieței plăților din UE către societățile care oferă servicii de plată.
Mai mult, directiva interzice suprataxarea, și anume perceperea de taxe suplimentare pentru plățile efectuate cu carduri de credit sau de debit de consum, atât în magazine, cât și online. Până în prezent, România nu a transpus această directivă în legislația națională, deși statele membre au convenit să facă acest lucru până la 13 ianuarie 2018.
Mai mult, Comisia a mai dat un aviz care privește măsuri suplimentare legate de punerea în aplicare integrală a normelor UE privind recunoașterea calificărilor profesionale. La acest capitol, nu doar România a fost în vizorul Comisiei Europene, ci și alte 23 de state.
De asemenea, Comisia mai îndeamnă atât România, cât și Austria, să pună în aplicare legislația UE în materie de protecție consulară.
Cetățenii UE au dreptul de a solicita ajutor din partea ambasadei sau a consulatului altei țări din UE dacă se află în situația de a avea nevoie de consiliere sau asistență într-o țară din afara UE unde nu există o ambasadă sau un consulat al propriei lor țări.
În aprilie 2015, statele membre au convenit să transpună directiva în legislația națională până la 1 mai 2018. Deoarece Austria și România nu au transpus normele UE în legislația națională, Comisia a trimis autorităților respective, în iulie 2018, scrisori de punere în întârziere. Ambele țări au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile corespunzătoare; în caz contrar, cazurile pot fi înaintate Curții de Justiție a UE.
