Consiliul de Securitate al ONU solicită Armeniei și Azerbaidjanului să „încete imediat lupta" din regiunea secesionistă Nagorno-Karabah care se întinde deja de trei zile.
Anterior, Armenia și Azerbaidjan s-au acuzat reciproc marți că au tras în teritoriul advers și au respins solicitări de a ține discuții de pace pentru a opri conflictul din a risca să se transforme într-un conflict deschis.
O rezoluție aprobată de toate cele 15 state membre ale Consiliului de Securitate sprijină solicitare secretarului general Antonio Guterres pentru deescaladarea tensiunilor și reîntoarce la negociere de substanță.
Consiliul „își exprimă îngrijorarea privind informațiile despre acțiuni militare pe scară largă pe Linia de Contact al zonei de conflict din Nagorno-Karabah" și „condamnă cu fermitate folosirea forței".
Declarația Consiliului de Securitate vine în contextul temerilor că noile tensiuni militare vor evolua într-un război care ar putea să atragă Rusia și Turcia pe poziții opuse.
Armenia a acuzat marți că un avion de luptă F-16 al Turciei a doborât unul din avioanele sale, o acuzație respinsă și de Turcia și de Azerbaidjan.
Turcia este cel mai apropiat aliat al Azerbaidjanului, și un adversar vechi al Armeniei, ceea ce provoacă îngrijorarea privind o posibilă intervenție pentru de partea azerilor.
Rusia este printre cei mai mari furnizori de armament atât pentru Azerbaidjan, cât și pentru Armenia. De asemenea, are o bază militară în Armenia.
Armenia și Azerbaidjan au deplasat elicoptere, drone, tancuri și artilerie deja, o escaladare considerabilă față de conflictele precedente care au fost marcate mai mult de incidente marginale.
Ele se află într-un conflict privind regiunea Nagorno-Karabah de la destrămarea Uniunii Sovietice. Ele au purtat un război finalizat în 1994. Războiul a produs 30.000 de decese și s-a încheiat doar un armistițiu.
De atunci, regiunea se află sub control forțelor etnic armene. Provincia, aflată sub controlul Azerbaidjanului, și-a declarat independența în 1991, dar a fost recunoscută doar de Armenia.
Chiar dacă conflictul este considerat a fi unul „înghețat", violențe sporadice au izbucnit în ultimii ani, dar negocierile mediate internațional de pace au eșuat.
Nu este momentan clar ce a dus la izbucnirea noilor violențe pe 27 septembrie. Conflictul este cel mai grav cel puțin din 2016 și a ridicat noi temeri privind stabilitatea din regiunea Caucazului de Sud, un coridor pentru conductele de petrol și gaz către piețele internaționale.
Aproape 100 de persoane, inclusiv civili, au murit în trei zile de lupte pentru regiunea muntoasă disputată.
