Linkuri accesibilitate

Consiliul European: Bani pentru Ucraina din sechestrarea activelor rusești


Președinta Comisiei Europene, Ursula vond der Leyen, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele Consiliului European Charles Michel.
Președinta Comisiei Europene, Ursula vond der Leyen, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele Consiliului European Charles Michel.

Consiliul European propune sechestrarea profiturilor înghețate ale Rusiei și direcționarea miliardelor de euro către Ucraina invadată.

„Este nevoie de progrese decisive, în coordonare cu partenerii, cu privire la modul în care orice venituri extraordinare deținute de entitățile private care provin direct din activele imobilizate ale Rusiei ar putea fi direcționate spre sprijinirea Ucrainei și a redresării și reconstrucției acesteia, în conformitate cu obligațiile contractuale aplicabile și în conformitate cu UE și internaționale. lege”, spune Consiliul European într-o declarație formulată după încheierea summitului liderilor UE, reuniți joi și vineri la Bruxelles.

Liderii statelor UE s-au angajat să furnizeze în continuare arme și muniție Ucrainei.

De asemenea, UE promite Ucrainei livrarea unor generatoare electrice suplimentare şi staţii mobile de încălzire.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a propus acordarea a încă 20 de miliarde de euro ajutor militar pentru Ucraina pentru perioada 2024-2027 și ajutor financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro, cu excepţia Ungariei şi Slovaciei, care nu-l resping nici ele categoric.

Divergenţele au apărut la revizuirea cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027, pentru care însă un acord va fi încheiat până la următorul summit din decembrie.

„Unele ţări spun că nu trebuie să cheltuim alţi bani şi că ar trebui realocate fonduri din cele de care dispunem deja. Alţii spun că avem nevoie de fonduri suplimentare pentru că ne confruntăm cu noi crize”, a declarat şefa guvernului eston, Kaja Kallas.

Comisia Europeană le-a cerut statelor UE în vara acestui an o contribuţie suplimentară de 66 de miliarde de euro la bugetul multianual până în anul 2027. 17 miliarde sunt destinate ajutorului financiar direct pentru Ucraina.

Restul sumei a fost cerută pentru fondul de redresare post-pandemie, gestionarea migraţiei, investiţiile în energie verde și costurile instituţiilor de la Bruxelles.

Acest ultim capitol a provocat cele mai multe nemulțumiri într-un context în care în toate țările membre se reduc cheltuielile.

Statele care sunt cei mai mari contributori la bugetul UE, Olanda și Germania, cer o realocare a fondurilor existente.

Suedia propune reducerea finanțării pentru programe de cercetare sau pentru schimburile de studenţi Erasmus. Bulgaria cere să fie menținute ajutoarele pentru regiunile defavorizate și politica agricolă comună.

Mai multe țări cer suplimentarea bugetului UE numai pentru Ucraina.

Negocierile continuă, dar „summitul din decembrie va fi un coşmar", a declarat un responsabil european pentru AFP.

Consiliul UE este de acord cu propunerea Spaniei pentru conferința de pace din Orientul Mijlociu

Consiliul Uniunii Europene a acceptat propunerea Spaniei de a organiza o conferinţă de pace în aproximativ şase luni privind conflictul dintre Israel şi Hamas, a declarat vineri premierul interimar al Spaniei Pedro Sanchez, transmite Reuters.

Madridul deține președinția rotativă a Consiliului UE până la sfârșitul acestui an.

Într-o întâlnire a celor 27 de guverne ale blocului, Spania a făcut presiuni ca UE să ceară o încetare imediată a focului, a declarat Sanchez într-o conferință de presă la Bruxelles.

El a spus că, în schimb, statele membre au convenit să solicite „pauze umanitare” și deschiderea de coridoare de ajutor pentru civilii din Gaza, ca o modalitate de a ajunge la un consens.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG