Linkuri accesibilitate

PNL și PSD nu au curajul să facă reformă administrativă, dar înființează consorții care nu rezolvă problema


Multe comune din România sunt depopulate, 375 au sub 1.500 de locuitori, și nu sunt sustenabile. Cu toate acestea reforma administrativ-teritorială întârzie. Noul proiect de lege prin care comunele pot forma „consorții” nu pare să rezolve problema.

Proiectul de lege prin care se pot înființa voluntar consorții formate din mai multe localități învecinate nu constituie reforma administrativ-teritorială de care se vorbește de ani de zile și va avea efecte insignifiante, spun analiștii consultați de Europa Liberă.

La primul articol al proiectului care modifică Ordonanța de Urgență din 2019 a Codului Administrativ, proiect inițiat de Camera Deputaților și de Senat, se spune că scopul acestor consorții administrative este eficientizarea serviciilor publice.

”Două sau mai multe comune ori orașe care au în componența lor localități rurale, învecinate au dreptul ca, în limitele competenței autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, în consorții administrative, în scopul îmbunătățirii eficienței serviciilor publice, creșterii eficacității implementării investițiilor sau pentru eficientizarea utilizării resurselor umane specializate pentru atingerea intereselor colectivităților locale. Consorțiile administrative nu au personalitate juridică.”

Înființarea consorțiilor trebuie aprobată de consiliile locale ale orașelor sau comunelor care se vor asocia, deci nu este nevoie de referendumuri, așa cum a fost cazul în situația comasării unor localități, la Oradea și Buzău, ambele eșuate.

Ce ar rezolva însă posibila asociere a unor localități din punct de vedere al eficientizării, așa cum spune proiectul de lege, dar și al economiei bugetare?

Populația scade, numărul comunelor crește

În 1968, populaţia României era de 19,7 milioane de locuitori și existau 3.029 de unităţi administrativ-teritoriale, dintre care 189 de oraşe şi 2.561 de comune.

În 2022, populaţia este puțin peste 19 milioane, în scădere faţă de 1968, și există 3.228, deci o creştere cu 300 de comune. La oraşe, creşterea este de la 189 la 216, cu 27 de oraşe în plus.

Teoretic, pentru că totul este la latitudinea autorităților locale, prin acordul de asociere se pot organiza în comun activități de natură juridică, financiară, inclusiv administrarea impozitelor și taxelor locale, documentație pentru achiziții publice, închiriere și concesionare, emiterea certificatelor de urbanism etc. Consorțiile nu vor avea însă personalitate juridică.

Pentru a intra însă în aceste consorții funcțiile publice prin care se exercită atribuțiile trebuie să fie „vacante sau temporar vacante pentru o perioadă de cel puțin 3 luni calendaristice”, iar cei care vor lucra în cadrul acestora vor primi o indemnizație suplimentară de 20% din salariul de bază (Art. 11, al. 2).

Proiectul reșapează o Ordonanță din 2010

Foarte important este însă faptul că nu se vor face reduceri de personal, așa cum se temeau liderii locali. Ba din contra, așa cum a explicat ministrul Cseke Attila, referindu-se la numărul posturilor vacante din administrația publică locală.

Resursa umană disponibilă din cadrul acestei asocieri este pusă la dispoziția altor UAT-uri. Rolul nostru este acela de a facilita ca acest lucru să se întâmple, adică să asigurăm resursa umană specializată pentru cât mai multe UAT-uri.

„V-aș da trei exemple, pe categorii de persoane. În ceea ce privește personalul abilitat pe partea de urbanism, astăzi, la nivelul autorităților administrației publice locale sunt vacante și temporar vacante 1.571 de posturi, pentru personalul abilitat pe controlul financiar preventiv - 451 de posturi, iar pentru cele pe domeniul achizițiilor publice - 1.925 de posturi”.

În teorie sună bine, doar că, de fapt, spune Sorin Ioniță de la Expert Forum, organizație care s-a ocupat ani de-a rândul de reforma administrației teritoriale, multe dintre lucrurile prevăzute în proiect se puteau face și până acum, ba chiar s-au și făcut fără a fi nevoie de precizări explicite.

„Și acum există asocieri între localități pentru a presta în comun un serviciu. De exemplu, sunt asociațiile intercomunitare de apă. Pe de altă parte, administrația română nu face ceva dacă nu scrie într-o lege că are voie să facă”.

De altfel, așa cum explică pentru Europa Liberă Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor, în proiectul de lege nu e nimic nou față de OUG 63/2010 . „Este o doar o altă altă denumire, dar e același lucru”, spune acesta.

„Prin această modalitate poți să specializezi mai bine oamenii, pentru că lucrând în aceeași comună se plafonează și poți vedea mai bine și ce e în altă parte și poți să faci mult mai rapid transferul de bună practică.

Nu e vorba de un prim pas spre reforma teritorială”, mai spune Emil Drăghici.

Pe acest aspect pune accentul și fostul ministru USR al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, care susține că primarii pot pune în comun niște servicii, ca să le fie mai simplu și mai ieftin.

„De pildă, obligația de a avea arhitect șef sau serviciul de consilieri juridici, consultanți pe fonduri UE. Acum trebuie să facă o asociație de dezvoltare intracomunitară, nu e chiar că nu adaugă nimic nou, nu mai trebuie să facă o nouă structură juridică”.

Formă fără fond, eficiență minimă

Acest proiect nu înseamnă nici pe departe reforma administrației teritoriale, care ar fi trebuit să înceapă cu zona rurală unde nu e capacitate administrativă. E vorba de satele mici care nu au viabilitate, care nu sunt capabile să se finanțeze și primesc sistematic bani de la guvern din fondul de urgență.

Sorin Ioniță spune pentru Europa liberă că efectele legii vor fi insignifiante, pentru că primăriile nu vor da din mână lucrurile importate.

„Nu o să aibă niciun fel de efect pentru că ceea ce este important nimeni nu dă din mână oricât ar fi primăria de mică. Cum totul este voluntar, vreau să văd eu primarul ăla care lasă din mână autorizațiile de construcție, adică șpăgile. Să fim serioși. Efectele vor fi insignifiante. Nu are nicio treabă cu reforma administrației, primarii tot ăia rămân, consiliile tot alea rămân, teritoriile tot alea rămân, iar funcțiile și lucrurile importante nu le va da nimeni dacă nu e forțat”.

Comune depopulate

În România există 375 de comune cu o populație sub 1.500 de locuitori. Peste jumătate din localitățile din România au sub 3.000 de locuitori, în timp ce peste 75% au populația sub 5.000.

Există comune cu 116 locuitori, cum ar fi, de exemplu, comuna Bătrâna. Sau cu 280 de locuitori, precum Brebu Nou. Sau chiar cu 496 de locuitori, cum este comuna Chiliile.

Reforma administrativ-teritorială se poticnește în baronii locali

Ideea reformei teritoriale este respinsă cu putere de PSD și PNL, mai ales la nivel local- o astfel de modificare ar duce la dispariția unor puternici baroni locali, dar și a sute de consilieri locali și județeni.

Și cum aceștia beneficiază de salarii atrăgătoare, puțin probabil că vor renunța la ele de bunăvoie și fără scandal. Chiar ieri Senatul a votat majorarea salariilor tuturor demnitarilor, de la parlamentari, miniștri și până la aleșii locali.

Cristian Ghinea, fostul ministru USR al Fondurilor Europene, spune că PSD și UDMR s-au opus reformei teritoriale de la bun început.

„Noi avem nevoie de reforma administrativ- teritorială, dar până aici am putut să împingem prin PNRR. Noi ne-am propus o reformă pe bune, să comasăm UAT-urile, dar PNL și UDMR nu au acceptat, nu au acceptat nici în programul de guvernare, la negocierile când s-a făcut guvernul Cîțu la Vila Lac”, spune Cristian Ghinea.

Ani de eșecuri

Tentative de reformare teritorială au mai existat, dar ele au eșuat pe fondul opoziției venite fie dinspre aleșii locali, fie dinspre UDMR.

De exemplu, Traian Băsescu propunea în 2011 ca în România să rămână doar opt județe în loc de 40. Atunci însă neînțelegerile au apărut în cazul județelor Mureş, Harghita şi Covasna, deoarece UDMR își dorea ca aceste trei judeţe să reprezinte o singură regiune.

Hunor a amenințat la vremea respectivă chiar cu protestele de stradă.

„Dacă se trece la o astfel de reformă administrativă, aşa cum în 1968, când Ceauşescu a încercat o reformă administrativă şi au ieşit oamenii în stradă şi a renunţat la acea reformă şi au fost formate cele două judeţe, aşa simt eu, aşa primesc informaţii, şi eu ca lider politic trebuie să ştiu ce gândesc şi ce spun oamenii, nu exclud să iasă oamenii pe stradă".

Oricum reorganizarea teritorial-administrativă a României putea avea loc doar prin modificarea Constituției, ceea ce a înțeles și Victor Ponta în 2013 atunci când a propus o reformă, care păstra însă județele, dar înființa și regiunile. Guvernul urma să înființeze un minister pentru acestea, fiecare regiune urmând a fi guvernată de Prefectură. Capitalele noilor regiuni urmau să fie Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti.

E o formă fără fond, consorțiile nu au nici un fel de putere, nu au personalitate juridică și sunt pur voluntare, deci nu avem nicio certitudine că modelul va funcționa și nu cred că își doresc cu adevărat să funcționeze. E o bifare a unui lucru pentru că e pus în PNRR, nu ne interesează dacă o să meargă sau nu.

Constituția din 2003 prevede că teritoriul României este organizat în comune, orașe și județe.

Chiar și în acest moment există totuși voci din PNL care susțin regionalizarea. Cea mai sonoră este a lui Emil Boc, primarul Clujului, care spune că România a fost în situaţia de a nu putea să acceseze fonduri europene din cauză că în actuala formă de organizare, judeţele nu se califică la dimensiunea definiţiei de regiune în Uniunea Europeană. România nu are regiunea în Constituţie, avem regiuni ca şi ONG -uri.

„Dintre cele 3.228 de UAT-uri, cel puţin 1.000 nu-şi asigură din venituri proprii cheltuielile de funcţionare şi de a asigura servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Nu! Toate se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În concluzie, această reformă administrativă trebuia făcută alaltăieri, dar pentru asta e nevoie de curaj politic şi unul sau două guverne să cadă, dar să se facă această reformă. Acum, această fragmentare teritorială este o risipă uriaşă şi fără precedent”, a fost pledoaria lui Emil Boc la o dezbatere organizată, în 2021 de ICDE în parteneriat cu Expert Forum.

„Agențiile pentru Dezvoltare Rurală (ADR), care au responsabilitate de management pentru fonduri europene, sunt în continuare niște asociații, nu sunt structuri administrativ teritoriale, sunt conduse de către consilii de dezvoltare regională, care la rândul lor au în spate consiliile județene, sunt 100% politizate. Cu alte cuvinte dăm banii în controlul unor baroni locali”, declară pentru Europa Liberă europarlamentarul Alin Mituță.

Trăgând linie, de reorganizarea administrativ- teritorială se discută fără succes de 32 de ani, așa că pe fond România a rămas la modelul ceaușist stabilit în 1968.

Comparații

În țări din UE precum Austria, Germania, Spania, Italia sau Luxembourg, unitățile administrativ-teritoriale cu un număr mediu de 5.000 de locuitori. Comparativ, în România comunele au un număr mediu de 3.583 locuitori.

XS
SM
MD
LG