Linkuri accesibilitate

Controversata licitație a unor bunuri ce ar fi aparținut lui Enescu: rumoare printre artiști, dosar penal la Poliție


O casă de licitații scoate la vânzare, pe 22 septembrie, bunuri aparținând fostului compozitor.

Patru pagini de adnotări din opera „Œdipe” a lui George Enescu și o vioară folosită de marele compozitor au pus pe jar întreaga comunitate culturală românească după ce au fost scoase la vânzare de o casă de licitații.

Casa Historic licitează, pe 22 septembrie, bunuri aparținând marelui compozitor George Enescu printre care „partitura manuscris Œdipe cu patru adnotări” - preț de pornire 100.000 de Euro și „o vioară model Joseph Guarnerius del Gesù, primită de George Enescu din partea familiei regale a României, atelierul fraților Wolff Kreuznach în 1885” - preț de pornire 50.000 de euro.

Manuscrisul Oedipe cu adnotări este evaluat la un preț de pornire de 100.000 de euro.
Manuscrisul Oedipe cu adnotări este evaluat la un preț de pornire de 100.000 de euro.

Casa de licitații susține că amândouă piesele ar proveni din colecția Romeo Drăghici și ar fi aparținut lui George Enescu. Ele ar fi însoțite de un certificatul de autenticitate emis în anul 1974 de Romeo Drăghici în calitate de executor testamentar al compozitorului.

Laura Manolache, fosta directoare a muzeului Enescu: Nu există un fond Drăghici

Laura Manolache a condus Muzeul George Enescu în perioada în care aici a fost făcută inventarierea obiectelor de patrimoniu lăsate moștenire de compozitor, operațiune finalizată în 2011-2012. Obiectele au ajuns la statul român în 1967, prin actul de donație făcut de Măruca Enescu, după moartea compozitorului.

Mi-a atras atenția ceea ce se spunea acolo, că sunt din fondul Romeo Drăghici. Fondul Romeo Drăghici cu manuscrise enesciene nu există, din câte știu eu.
Laura Manolache, fosta directoare a Muzeului George Enescu

„​Măruca, văduva lui George Enescu, a transmis statului român tot ce a avut Enescu: viorile și manuscrisele printre altele, iar Romeo Drăghici a fost la București primul director al muzeului, fusese prieten și avocat al familiei Enescu și a devenit și primul director. În actul de donație, scrie clar că palatul rămâne statului român cu condiția ca Romeo Drăghici împreună cu soția sa să rămână până la moarte acolo, dânsul asta a fost, nu a deținut patrimoniul”, spune Laura Manolache.

Fosta directoare l-a cunoscut pe Romeo Drăghici în anii copilăriei și are propria variantă în privința posibilei proveniențe a documentelor și a viorii. Știe însă sigur că, la momentul finalizării inventarierii, niciunul dintre cele două bunuri de valoare care apar acum pe site-ul de licitații nu erau în muzeu.

Laura Manolache, fosta directoare a muzeului George Enescu.
Laura Manolache, fosta directoare a muzeului George Enescu.

Eu de mică am fost acolo, Romeo Drăghici era cel care ne povestea despre Enescu. Pe parcursul cel 12 ani am constatat degradarea sa pentru că era la apusul existenței. La final s-a ajuns că oricine dorea să ajungă acolo și să sustragă ceva putea face lucrul ăsta. Orice manuscris Œdipe este în proprietatea statului. Statul român trebuie să le recupereze”, precizează Laura Manolache

Oana Marinescu, director comunicare - au încercat să se folosească de Festivalul Enescu

Oana Marinescu este directoarea de comunicare a Festivalului Enescu. Ea consideră că alegerea datei licitației nu a fost întâmplătoare.

Oana Marinescu.
Oana Marinescu.

Din punct de vedere simbolic, cred că licitația a fost planificată pentru a valorifica două elemente cu mare încărcătură emoțională: aniversarea a 140 de ani de la nașterea lui George Enescu - pe 19 august - și Festivalul Enescu, care, în acest an are o ediție jubiliară. Este a 25-a ediție, care își propune să îl celebreze pe Enescu la 140 de ani de la nașterea sa, cu cel mai mare număr de lucrări enesciene interpretate”, subliniază Oana Marinescu

Mai mult, Casa de Licitații a solicitat organizatorului festivalului, ARTEXIM, să găzduiască o expoziție la Ateneu, pe perioada Festivalului, care avea legătură cu licitația. ARTEXIM a refuzat în scris.

Abordarea reprezentantului Casei de licitații în discuțiile telefonice cu mine a fost una de a face presiune și de a intimida, pentru a obține ce dorește.
Oana Marinescu, director de comunicare Festivalul Enescu

„​Nu a obținut. Apoi m-a mai sunat o dată, pe 19 august, cu câteva ore înainte să izbucnească scandalul, ca să obțină acordul pentru o colaborare. L-am refuzat din nou. De fiecare dată în discuțiile telefonice a invocat relațiile foarte bune cu ministrul Culturii”, mai precizezeă Oana Marinescu

În iunie a pretins că i-a trimis cerere pentru găzduirea expoziției la Festival și a argumentat că, dacă ministrul aprobă, noi trebuie să ne supunem. Reacția ARTEXIM a fost, așa cum am spus, un refuz în scris. Iar pe 19 august, când m-a sunat iar, a afirmat că ministrul i-ar fi aprobat cererea să facă un eveniment la Festival. L-am refuzat din nou și i-am solicitat documentul în scris, ca să vedem și noi despre ce vorbește. Nu l-am primit niciodată. Între timp, de la cabinetul ministrului ne-au informat că ministrul nu a aprobat niciun fel de solicitare de acest gen”, a arătat Oana Marinescu pentru Europa Liberă cum au decurs discuțiile cu reprezentantul casei de licitații

Organizatorul Festivalului George Enescu a făcut deja plângere penală pentru clarificarea provenienței documentelor.

Eugen Ciurtin, istoric - Un precedent periculos

Eugen Ciurtin este autor, istoric al religiilor și unul dintre specialiștii în Enescu. Despre licitație crede că este evident că a fost organizată în pripă

Sunt semne limpezi că a fost elaborată în pripă: e o licitație cu două (!) nume (ba „Vocatie si Muzica“, ba „Univers și Creație“), cu prezentări ale loturilor pline de aproximații și greșeli de gramatică și mai ales fără un catalog.
Eugen Ciurtin, istoric al religiilor

„​Sunt texte de nota 4 la facultățile de Muzicologie, Istorie, Litere și, aș adăuga, Filosofie inclusiv, trebuie să vii la mărire. Dar la multe măriri nu ajung decât prețurile. Acesta e un aspect esențial. Dacă într-adevăr nu există bad publicity, nu există mai ales pentru licitații de acest tip. Totul, artificial forțat și din mare nefericire, ajută ca licitatorii să și vândă, și deseori chiar să vândă la prețurile neexaminate pe care le propun”, a precizat istoricul pentru Radio Europa Liberă

El spune că prețurile afișate nu reflectă realitatea, ar crea un precedent periculos, iar că primul care ar avea de suferit ar fi chiar statul român.

Eugen Ciurtin, istoric
Eugen Ciurtin, istoric

Dacă cumpără până la urmă, Statul ratifică astfel și evaluările, care la rândul lor influențează apoi cotarea oricăror documente originale de către alte instituții publice, cercul se umple de vicii și se propun alte licitații identice. Numai pentru cele două 'piese' principale – filele Œdipe și vioara-copie, una sigur mediocră în comparație cu marile și foarte binecunoscutele lui viori – se scontează un câștig de 400.000 euro. Asta tocmai pentru că sunt prezentate alienant și fals ca „partitură-manuscris“ (sunt numai câteva file, din afara partiturii integru definitive!) și ca „vioară tip Guarneri donată de Casa regală“. Dar există și documente în acest sens? concerte Enescu cu această vioară germană recentă nu sunt semnalate, avea pe care alte multe viori – anume paisprezece! – cânta”, mai spune Eugen Ciurtin

Gabriel Bebeșelea, dirijor: Este vioara lui Enescu?

Gabriel Bebeșelea este un foarte tânăr și cunoscut dirijor român. În prezent, este dirijor principal al filarmonicii George Enescu din București. El critică exprimarea de pe site-ul de licitații care dă impresia că ar oferi mai mult decât ceea ce este în fapt.

Orice linie trasată de George Enescu pe o hârtie are valoare DAR trebuie să facem distincția foarte clară între ceea ce apare în acea licitație și partitura-manuscris.
Gabriel Bebeșelea, dirijor

„​Manuscrisul Œdipe, care are aproape 700 de pagini, se află la Muzeul Național 'George Enescu', rezultând că anunțul licitării partiturii-manuscris este cel puțin inexact. Dacă e să ne luăm după fotografiile publicate de casa de licitații, acolo este vorba despre 4 pagini de schițe și una cu un sumar al laitmotivelor operei. Aceste pagini sunt cunoscute, au apărut în articole și au mai fost expuse. Dar acele pagini, subliniez, nu sunt manuscrisul operei Œdipe”, precizează Gabriel Bebeșelea

Dirijorul este de părere că indicațiile apărute în cele patru pagini nu vor schimba modul de interpretare a lucrării și, de aceea, pune sub semnul întrebării evaluarea financiară a documentelor.

Gabriel Bebeșelea, dirijor principal Filarmonica George Enescu
Gabriel Bebeșelea, dirijor principal Filarmonica George Enescu

„​Fiind vorba de câteva pagini de schițe și nu de partitura-manuscris, e justificată evaluarea? Vioara aceea a aparținut într-adevăr lui George Enescu? Există documente care dovedesc asta? De aceea, ele trebuie evaluate și certificate corect”, subliniază dirijorul

Casa de licitații - Toate bunurile au proveniență certificată

Proprietarul casei de licitații Historic, Cezar Florea, a refuzat să dea interviuri on the record pentru Europa Liberă despre acest subiect. Într-un comunicat public, casa de licitații precizează că „​Toate bunurile care fac obiectul licitației au o proveniență certificată, nu există nicio pretenție din partea niciunei persoane fizice, entități publice sau private cu privire la acestea, de nicio natură, iar toate formalitățile legale privind clasarea și scoaterea la licitație a bunurilor de patrimoniu au fost respectate întocmai.”

Mai mult, reprezentanții casei de licitații spun că îi vor trage la răspundere pe toți cei care au încercat să le afecteze imaginea.

„​În urma consultării cu echipa de avocați cu care colaborăm, pentru protejarea drepturilor noastre legitimite, patrimoniale sau nepatrimoniale, Casa de Licitații Historic a declanșat acțiuni legale pentru tragerea la răspundere, penală și/sau civilă, a tuturor persoanelor care au lansat afirmații mincinoase și calomniatoare și care aduc gravă atingere imaginii și activității noastre curente.”

Arhiva sonoră a Europei Libere
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 9:59:00 0:00

Comunitatea culturală a lansat deja o petiție online intitulată Eliade dezmembrat | Enescu dezarticulat prin care cere ca „dacă aceste fonduri alienate nu pot fi în nici un alt mod restituite circuitului public, solicităm instituțiilor de cultură și Guvernului României să aloce de urgență toate fondurile necesare – fonduri hotărât infime, în raport cu imensitatea beneficiilor – pentru ca arhivele bucureștene majore cu fonduri Enescu și Eliade (precum Biblioteca Academiei) să le poată achiziționa și restitui firesc.

Mihai Şora, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu se numără deja printre semnatarii documentului. Ministerul Culturii a precizat că va face o anchetă pentru a stabili proveniența, dar nu a răspuns încă solicitării Europa Liberă de a preciza dacă va intenționa să ceară în instanță suspendarea licitației programate pe 22 septembrie și nici în ce stadiu se află solicitările casei de licitații privind clasarea obiectelor de patrimoniu.


George Enescu s-a născut la 19 august 1881, la Liveni, în Botoşani. Este considerat cel mai important muzician român - compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor. A început să cânte la vioară la 4 ani, iar de la vârsta de 5-6 ani datează primele sale încercări de compoziţie. Între 1888 și 1899, studiază la Conservatorul din Viena și la cel din Paris. Este admirat de Regina Elisabeta a României și este deseori invitat să cânte la Castelul Peleş din Sinaia. Din primii ani ai secolului XX datează compoziţiile sale mai cunoscute, cum sunt cele două Rapsodii Române, op. 11(1901-1902), Suita nr. 1 pentru orchestră, op. 9 (1903), prima sa Simfonie, în Mi b, op. 13 (1905), Şapte cântece pe versuri de Clément Marot, op. 15 (1908). În 1946, după revenire din turneu în Statele Unite împreună cu soţia sa Maria unde se stinge în noaptea de 3 spre 4 mai 1955 şi este înmormântat la Père Lachaise din Paris.

Video | Principalele momente ale paradei dedicate Zilei Naționale a României
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:39 0:00
XS
SM
MD
LG