Războiul din Ucraina, la care se adaugă datoriile CFR Marfă – de peste 700 de milioane de euro (3,5 miliarde de lei) – au convins Ministerul Transporturilor să transforme compania din subordine într-o nouă societate.
Instituția a publicat la începutul lunii februarie un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede înființarea societății feroviare de stat Carpatica Feroviar.
Ministerul Transporturilor susține că una dintre principalele atribuții ale viitoarei companii este „de a asigura transporturile strategice ale statului român, contrabalansându-se riscul de refuz al societăților de transport private de a executa anumite transporturi feroviare sau chiar imposibilitatea acestora de a le prelua, în situații de criză”.
Adică, această nouă companie va putea să transporte trupe și echipament militar.
Ce obligații va avea Carpatica Feroviar SA
- să ajute la punerea în aplicare a planului de mobilizare;
- să asigure infrastructura necesară (trenuri) în caz de mobilizare;
- să asigure personalul necesar în caz de război;
- să asigure protecţia civilă a personalului propriu, a călătorilor şi a bunurilor în cazul unor situaţii speciale, inclusiv calamităţi.
În acest moment, situația CFR Marfă satisface nevoile de transport ale Armatei, dar multe trenuri de transport de bunuri merg chiar și cu 15 km/oră din cauza restricțiilor de trafic. Tot așa vor funcționa încă cel puțin doi ani.
Într-un interviu acordat Digi24 în august 2023, fostul comandant al trupelor americane din Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, avertiza că „infrastructura din România este într-o stare jalnică.”
Fostul lider militar explica: „Este foarte greu să transporți lucruri în interiorul României. Drumurile și căile ferate nu vor ajuta forțele române sau cele NATO să se deplaseze rapid pentru a putea respinge un atac rusesc. Sau o vor face, dar cu costuri mari.”
„E multă muncă în ceea ce privește șoselele și căile ferate pentru a permite deplasarea rapidă a vehiculelor grele”, a mai spus generalul american în rezervă.
La șase luni de la acel ultim avertisment public al unui fost comandant militar NATO, problema persistă.
„Nu am vrea să vedem un tanc căzut în apă de pe un pod”, a declarat în această săptămână un oficial militar NATO prezent în România despre starea șubredă a podurilor pe care sunt obligate să treacă mașinile militare dislocate de unii aliați.
Recent, Europa Liberă a arătat cum un pod esențial pentru traficul feroviar, cel de la Grădiștea (jud. Giurgiu), rupt în 2005, se reface abia acum.
Podul poate fi esențial inclusiv pentru transporturi militare din Grecia și Bulgaria în România.
Iar pentru un nou pod rutier, peste Dunăre, la Giurgiu, între România și Bulgaria, România a cerut bani abia în 2023, prin programul de mobilitate militară al Uniunii Europene.
Comisarul pentru Transporturi al Uniunii Europene, Adina Vălean, a explicat la one2one că este important, în actualul context, ca acest pod să fie și feroviar.
Companiile private de transport feroviar contestă înființarea Carpatica Feroviar
Proiectul de înființare a Carpatica Feroviar este deja contestat de Organizaţia Patronală a Societăţilor Feroviare Private din România (OPSFPR) scrie economedia.ro.
Este și unul dintre motivele pentru care în zilele următoare, Ministerul Transporturilor va dezbate proiectul de înființare a Carpatica Feroviar cu reprezentanții celor 11 companii private de transport feroviar din România.
Economedia scrie că Organizaţia Patronală a Societăţilor Feroviare Private consideră că firma Carpatica Feroviar va lua de la CFR Marfă doar ce este bun și profitabil.
„În ultimii 15 ani, CFR Marfă a acumulat pierderi cumulate de aproximativ 970 milioane euro, iar Carpatica Feroviar nu va fi altceva decât un continuator al activităţii ineficiente şi al administrării defectuoase a societăţii de stat”.
Europa Liberă a cerut Organizaţiei Patronale a Societăţilor Feroviare Private un punct de vedere, așteptăm un răspuns.
Fiscul a recuperat în doi ani sub 10% din datoriile CFR Marfă
În acest moment, CFR Marfă se află în procedură de concordat preventiv.
Potrivit companiei multinaționale de audit și consultanță KPMG, „concordatul preventiv este o procedură destinată societăților aflate în dificultate, adică acelor societăți care se confruntă cu dificultăți rezultând din orice fel de împrejurare, ce constituie o amenințare reală și serioasă pentru capacitatea viitoare a respectivelor firmei de a-și plăti datoriile la scadență, în lipsa luării unor măsuri adecvate”.
Potrivit firmei de avocatură Mușat și Asociații, principalele efecte ale intrării în procedura de concordatului preventiv sunt:
- suspendarea de drept a oricăror urmăriri individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului şi a curgerii prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor acestora contra debitorului;
- nu se suspendă de drept curgerea dobânzilor, a penalităţilor şi alte cheltuieli aferente creanţelor față de creditorii semnatari, cu excepția situației în care aceștia își exprimă expres, în scris, acordul în sens contrar, acord care va fi menționat în proiectul de concordat;
- suspendarea judiciară a tuturor procedurilor de executare silită de la data pronunțării omologării.
CFR Marfă a cerut ea însăși Tribunalului București să fie protejată în acest mod, acum cinci ani, iar la începutul lui 2020, judecătorii au acceptat cererea companiei de transport feroviar de stat.
CFR Marfă se află sub protecția acestei proceduri până pe 12 martie 2025.
Până atunci, compania Ministerului Transporturilor trebuie să rezolve problema datoriilor uriașe.
Pe de o parte, compania trebuie să ramburseze statului un ajutor de stat considerat ilegat de Comisia Europeană, în valoare de 520 de milioane de euro (2,6 miliarde de lei). Cu tot cu penalitățile acumulate, datoria depășise în 2023, 700 de milioane de euro (3,6 miliarde de lei).
Directorul general al CFR Marfă, Daniel Apostolache, explica, într-o conferință de presă din iulie 2023, că „în vederea stingerii ajutorului de stat, suntem nevoiţi să intensificăm efortul de valorificare a activelor excedentare, urmând să valorificăm şi navele ferryboat Mangalia şi Eforie prin licitaţie publică, în cadrul procedurii de concordat preventiv”.
„Valorificarea celor 7.157 de vagoane şi 508 locomotive aflate sub sechestru ANAF vine în scopul maximizării veniturilor şi accelerării procesului de stingere a ajutorului de stat, având în vedere faptul ca nerambursarea acestuia conduce la creşterea penalităţilor”, a mai spus el.
Tot în iulie 2023, directorul CFR Marfă explica situația activelor companiei:
„Parcul inventar CFR Marfă este de 27.243 de vagoane şi 907 locomotive. Compania foloseşte în activitatea curentă circa 8.500 de vagoane şi 220 locomotive.”
La începutul lui 2024, CFR Marfă a publicat pe site-ul propriu anunțul de vânzare a Hotelului Expres din Predeal, aflat în executarea silită a Fiscului.
De altfel, Agenția de Administrare Fiscală (ANAF) a început să pună sechestru pe vagoane ale CFR Marfă din 2022. Până în iulie 2023, CFR Marfă și Fiscul vânduseră aproape 1.300 de vagoane vechi, pentru care au obținut aproape 6 milioane de euro (28 de milioane de lei).
Europa Liberă a cerut Fiscului, la finalul lunii februarie, să precizece ce datorii are acum CFR Marfă. Nu am primit încă răspuns.
Căile Ferate Române, transportator vital și pentru Ucraina
În expunerea de motive pentru proiectul de înființare a companiei Carpatica Feroviar, Ministerul Transporturilor justifică acest pas prin „nevoia înființării unei noi companii viabile de interes strategic pentru deservirea nevoilor de apărare a țării”.
Instituția mai spune că „sectorul transportului european feroviar de marfă este suprasolicitat, având în vedere contextul actual geopolitic generat de conflictul militar din regiunea Mării Negre, în care statul român, prin operatorul național de transport feroviar de marfă, joacă un rol determinant în asigurarea transporturilor de marfă pe cale ferată din și către Ucraina”.
În același timp, instituția condusă de ministrul Sorin Grindeanu admite că datoriile CFR Marfă trebuie stinse cât mai repede.
„Nerecuperarea urgentă a ajutorului de stat (2,6 miliarde lei + dobânzi) poate conduce la costuri accesorii a căror valoare poate mări considerabil suma declarată ca ajutor de stat”, scrie Ministerul Transporturilor în documentul în care explică necesitatea înființării unei noi companii.
Instituția leagă apariția Carpatica Feroviar de războiul din Ucraina:
„Evenimentele extraordinare ale anilor 2020 – 2023 au relevat nevoia statului român de a se putea baza pe existența unei societăți de transport feroviar de marfă ce va putea realiza următoarele tipuri de transporturi:
- transportul de trupe, echipamente, utilaje, armament, în caz de mobilizare a forțelor armate ale României și ale partenerilor strategici;
- transportul de ajutor umanitar pentru zonele afectate de conflicte armate, pentru asigurarea cooperării internaționale;
- transportul de cereale, materii prime și combustibil, pentru evitarea unei crize alimentare sau energetice.”
Jurnalistul Adrian Bărbulescu de la site-ul clubferoviar.ro spune însă că înființarea Carpatica Feroviar pentru nevoiele Armatei „nu se justifică în niciun fel”.
Adrian Bărbulescu adaugă: „Până acum, CFR Marfă a onorat toate comenzile de transport ale MApN, poate s-o facă și de acum înainte. De fapt, este vorba de aceeași Mărie cu altă pălărie, în încercarea de a păcăli Comisia Europeană”, spune pentru Europa Liberă jurnalistul specializat în transporturi feroviare.
Adrian Bărbulescu este de părere că noua companie de transport marfă a statului ar urma să preia activele profitabile ale CFR Marfă - vagoane și locomotive mai noi din parcul de material rulant, iar ceea ce nu este profitabil acum va fi scos în continuare la licitație, așa cum s-a întâmplat și până acum, pentru stingerea unei părți din ajutorul de stat.
Apoi, după ce Carpatica Feroviar va fi pusă pe roți, actuala CFR Marfă ar putea intra în faliment așa „cum s-a întâmplat cu SNCFR, în 1998”, completează Adrian Bărbulescu pentru Europa Liberă.
Ministerul Transporturilor vrea să crească ponderea transportului pe șine
Ministerul Transporturilor susține că vrea să crească traficul feroviar de marfă cu minimum 25% în 2026 față de 2020.
Pe 31 decembrie 2023, CFR Infrastructură anunța că a reușit să semneze toate contractele de modernizare de linii ferate și construcții noi care sunt finanțate de Uniunea Europeană, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prin acest program, România are la dispoziție încă 17 miliarde de euro până în 2026.
Până acum, de la lansarea PNRR, România a primit aproximativ 10 miliarde de euro de la Comisia Europeană.
CFR Infrastructură a semnat contracte pentru lucrări în valoare de 3,5 miliarde de euro. Unele șantiere au început.
Dacă firmele care au câștigat licitațiile vor respecta contractele, până în 2026, 330 de kilometri de cale ferată (din cei aproape 10 mii existenți în România) vor fi modernizați.
CFR vrea să crească viteza de deplasare a trenurilor pe liniile ce vor intra în șantier la 160 de km/oră.
Tot prin banii obținuți prin PNRR, CFR Infrastructură vrea să reînnoiască sau să repare alți 640 de km de linii.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
