- Raportul de expertiză din anul 2021, realizat de Corina Șuteu, Oana Radu și Raluca Iacob, a scos la vedere numeroasele deficiențe ale managementului de proiect Timișoara Capitală Culturală europeană, o stare de descurajare generală și a propus soluții.
- Spargerea monopolului reprezentat de Asociația TM2021/2023, care administra proiectul, a permis organizarea adecvată și derularea evenimentelor.
- S-au creat entități de finanțare precum Centrul de proiecte al primăriei, un centru similar la C.J.Timiș, iar Asociația a primit responsabilități limitate.
- Ieșit din blocaj, proiectul s-a dezvoltat în viteză, iar în 2023 s-a produs o adevărată „explozie culturală”.
- În conștiința orașului s-a produs o mutație esențială.
- Prin bid book, orașul trebuie să dovedească că a dobândit o moștenire culturală pe care se poate baza în viitor.
- Politicienii vor folosi succesul sau eventualele minusuri în alegerile anului 2024.
Desemnată în septembrie 2016 Capitală Culturală a Europei, Timișoara a avut un parcurs accidentat până la succesul de azi. Inițial, managementul proiectului a fost încredințat unui ONG, Asociația TM2021.
Europa Liberă: În 2021 ați făcut o expertiză și un raport asupra situației în care se afla proiectul Timișoara Capitală Culturală a Europei. Ce ați găsit atunci?
Corina Șuteu: Am constatat o stare de descurajare îngrozitoare auzită la foarte mulți dintre operatorii culturali. Și nu doar la organizațiile independente, ci și la instituțiile mari, adică teatrele, Opera, Filarmonica, universitățile. Nu doar infrastructura care ar fi trebuit dezvoltată era în impas, ci impasul era în primul rând o stare de spirit. Și echipa mea, adică Oana Radu și Raluca Iacob, care de fapt era și autoarea Strategiei culturale pentru Timișoara pe baza căreia se făcuse proiectul Capitalei Culturale europene, a văzut același lucru.
Trebuie să mai spun și că descurajarea asta funcționa ca un fel de generator negativ, fiindcă genera și mai multă descurajare, iar persoanele care ar fi vrut să privească mai optimist erau contaminate de starea generală.
Europa Liberă: Ce anume stimula descurajarea?
Corina Șuteu: Exista un blocaj instituțional, fiindcă organizația de management Asociația TM2021 n-a convins timp de cinci ani că poate duce proiectul. Acest tip de analiză l-am primit de la absolut toți cei cu care am discutat. Vina era aruncată în diverse direcții, dar întotdeauna se revenea la asociație, se considera că asociația este responsabilă de eșecul care se prefigura.
Aș vrea să adaug ceva care mi se pare interesant: în afara grupului masiv de intelectuali foarte clar poziționat împotriva directoarei Asociației de la ora respectivă, mulți responsabili de organizații erau foarte critici în culise. În discuțiile avute cu ei erau extraordinar de critici, dar refuzau să se exprime public. Într-un fel, mi se pare că face parte din spiritul locului. Timișoara e un loc pe care și eu l-am descoperit mult mai în detaliu în perioada din urmă și am observat că oamenii vor să dezvăluie lucruri care nu dau bine, dar nu public.
Europa Liberă: E estompat cumva spiritul critic al locului?
Corina Șuteu: Nu cred că spiritul critic al locului este pierdut, doar că el se manifestă mai mult în culise, ceea ce mie mi se pare că e o mare diferență față de alte locuri din România.
Bucureștiul, de pildă, este un loc în care oamenii urlă unii la alții, cum se zice în sudul țării. Asta nu îi face pe ei mai productivi în general, dar așa se manifestă. Și în Ardeal, ca și în Banat găsești o mare rezervă de a spune public niște lucruri criticabile. Efectul paradoxal a fost la Timișoara că fenomenul a sabotat până la un punct și a amânat deznodământul. Cu toate că toată lumea era nemulțumită, părea că doar grupul care s-a manifestat public este nemulțumit și că există o conspirație împotriva directoarei.
Din Consiliul Director al Asociației TM2021 făceau parte reprezentanți ai Primăriei, Consiliului Județean și ai Ministerului Culturii. Acestea aveau responsabilități de finanțare a programului cultural, dar și de supraveghere a pregătirii și desfășurarii proiectelor. S-a produs pe parcurs o criză managerială și o criză de încredere.
Europa Liberă: Cui atribuiți responsabilitatea evoluției proaste a proiectului timp de cinci ani?
Corina Șuteu: Analizând lucrurile atunci și acum, la distanță, spun că exista o responsabilitate indiscutabilă a situației purtată de Asociație și de directoarea ei, dar a existat un moment în care se putea interveni. Și Primăria, și Consiliul Județean, și Ministerul Culturii au avut o responsabilitate, pentru că se știa deja cu doi-trei ani în urmă că lucrurile nu merg bine. Puteau să reunească mai mulți actori instituționali și independenți pentru a se evita criza care s-a generat tocmai fiindcă nu s-au luat măsuri.
Europa Liberă: În ce măsură diferențele de apartenență politică au contribuit la această stagnare?
Corina Șuteu: Nu am date suficiente să știu asta, nu știu în ce măsură apartenența politică a contat. Ce pot să spun și din experiența mea de fost ministru al Culturii este că uneori ți se pare, din această poziție, că alte lucruri au prioritate. Ca ministru, cu atât de multe dosare importante, poate că situația Capitalei Culturale, aflată mai mult în răspunderea autorităților locale, nu părea chiar atât de urgentă.
Prin neintervenție s-a produs o fisură. Directoarea Asociației, ca să fiu obiectivă, confruntată cu o criză managerială majoră, n-a fost în stare să rezolve nici criza managerială, nici criza de încredere. Dar a solicitat un fel de ajutor de la autoritatea centrală, pe care nu l-a primit. Deci, asta e situația pe care am găsit-o în 2021.
După alegerile locale din 2020 s-a schimbat primarul și echipa primăriei. A fost regândită structura organizatorică a Capitalei Culturale: au fost înființate Centrul de Proiecte al municipalității și Grupul curatorial care a readaptat programul, iar Asociației TM2021 i s-au restrâns atribuțiile.
Europa Liberă: 2021 e anul când, în urma alegerilor locale din 2020, s-a schimbat primarul și echipa. A contat?
Corina Șuteu: Da, a venit un primar nou care nu stăpânea cu totul ce se întâmplă. Și asta a contat pentru o vreme, până s-au mai așezat lucrurile, fiindcă situația era extrem de fracturată.
Europa Liberă: Când au început să se remedieze lucrurile?
Corina Șuteu: Atunci când s-a produs democratizarea participării, iar primarul - ca președinte de drept al Asociației Tm2021/2023 - a priceput că trebuie intervenit. Adică s-a dizolvat centrul de putere care era Asociația care a primit niște sarcini limitate ca monitorizarea, sponsorii, voluntariatul și s-a născut o constelație organizatorică cuprinzând Centrul de Proiecte al primăriei, Casa de Cultură municipală, Centrul Consiliului Județean Timiș. A apărut grupul de curatori așa cum recomandasem în raportul de expertiză, au început discuții și colaborări între entități diferite. Asta a spart monopolul.
Europa Liberă: Ați revenit repetat de atunci și ați urmărit fiecare etapă a proiectului. Cum a evoluat?
Corina Șuteu: Trebuie să mărturisesc că, oarecum, pentru mine Capitala Culturală Timișoara a fost o responsabilitate și din pricina faptului că eram ministrul care a anunțat câștigarea titlului și m-am simțit responsabilă pentru asta. Timișoara fusese la balotaj cu Clujul și votul decisiv al președintelui juriului a înclinat balanța. Am fost expert în strategia culturală a Bucureștiului și a Aradului, știam bine ce muncă a reprezentat pentru orașe, ce mobilizare, ce importantă e pentru întregul țesut cultural să fie capitală culturală europeană.
Și, nu în ultimul rând, diagnosticul pe care l-am pus la Timișoara a avut un efect dublu: pe de o parte am pus un diagnostic obiectiv și nou, prezentat în rapoartele înaintate primăriei care a comandat expertiza prin Casa de Cultură Municipală, pe de altă parte am dezvoltat o extraordinară pasiune pentru Timișoara. Diagnosticul meu real, nu cel tehnic, ci diagnosticul meu umanist, a fost că Timișoara are un potențial extraordinar și că acest potențial nu mai trebuie dat ca responsabilitate unei singure entități, ci trebuie împărțit între actorii activi, reali ai Timișoarei, generatori de cultură.
Europa Liberă: Aceasta a fost concluzia principală a raportului?
Corina Șuteu: Da, asta a fost concluzia raportului. De altfel, a fost și o concluzie personală, în sensul în care am descoperit un țesut intelectual, cultural, energetic, ecosistemic extraordinar de puternic și m-am gândit că proiectul va fi acest declanșator pentru ca tot țesutul acesta să devină vizibil. Pentru mine era un paradox: cum e posibil ca un loc cu acest potențial atât de divers, de variat instituțional, organizațional, intelectual și uman să nu fie la vedere? Mai mult, mi-am dat seama că aici fierbe o capacitate de explozie culturală de o mare strălucire. Și asta m-a făcut să rămân legată, dincolo de un interes pur profesional pe care l-am avut de la început, de proiectul Capitalei. Acum, la sfârșitul anului de exprimare a Capitalei Culturale Europene, cred că nu m-am înșelat.
Din cauza pandemiei, anul celebrării a fost amânat din 2021 pentru 2023. După restructurările organizatorice și după reglarea finanțărilor care întârziau, operatorii culturali, instituțiile, cetățenii au investit energie pentru a pregăti adecvat programul. Peste 2000 de evenimente au avut loc preponderent în anii 2022-2023.
Europa Liberă: Cum descrieți această „explozie culturală”?
Corina Șuteu: Cu toate dificultățile și dezechilibrele, după pandemie, odată cu crearea Centrului de proiecte al primăriei și a centrului similar la județ, a început să fie mai clară organizarea evenimentelor pentru care s-au pregătit instituțiile culturale, independenții, micile ONG-uri care au participat și ele prin programe individuale. Muzeul de Artă, Casa de Cultură municipală, Opera, teatrele, universitățile, în special Universitatea de Vest și Politehnica, toți s-au pus pe treabă. Au început să apară locuri speciale, spații culturale noi.
Explozia asta s-a produs din secunda în care au existat instrumentele pentru ca bogăția de resurse să fie pusă în valoare. Și în această privință s-a produs un oarecare dezechilibru, adică anii aceia pierduți de dezorganizare și de neputință de a desena o arhitectură pentru capitala culturală și-au spus cuvântul, pentru că în ultimii doi ani a trebuit să se producă cultură și s-a făcut enorm. O energie care s-a rostogolit cu viteză uriașă.
Europa Liberă: Credeți că se va simți o epuizare culturală în anii care vin?
Corina Șuteu: Cu siguranță că orice va urma, acest tip de accelerare nu se va mai produce anii viitori, dar sunt lucruri care vor rămâne. De fapt, ce s-a schimbat? Eu cred că mutația reală care s-a produs este la nivelul conștiinței publicului din Timișoara, a conștiinței de sine a orașului, care are de oferit evenimente extrem de variate cultural și importante pentru creșterea lui. A conștiinței că instituțiile pot să facă asta și că oamenii pot să aibă experiențe artistice și culturale, altele decât cele cu care până atunci erau obișnuiți.
La nivelul publicului, s-a creat o mutație de așteptare, adică va fi un public mult mai deschis, inclusiv la nivelul gusturilor. Va exista o curiozitate mai mare să se vadă spectacole experimentale, expoziții de artă neobișnuite, artiști despre care nu se știa până acum, va exista o altă conștiință a felului în care pot fi folosite anumite spații culturale.
De exemplu, ce s-a întâmplat la Cazarma U este revoluționar, o expoziție absolut fabuloasă organizată de Sorina Jecza și Attila Kim, o retrospectiva a sculpturii. Sau expozițiile Brâncuși, Brauner sau Paul Neagu au fost evenimente unice. Sau expoziția Ghenie în bienala Art Encounters. Sau spectacolele de la Teatrul Național Timișoara, de la teatrul maghiar și de la teatrul german. Sau conferințele academice de la Universitatea de Vest. Deschiderea cinematografelor reabilitate este un alt lucru care rămâne.
Consumul cultural a crescut semnificativ, peste un milion de participanți au fost consemnați statistic la evenimentele programului Timișoara Capitală Culturală a Europei.
Europa Liberă: Cinematografele sunt pline de tineri, asta vă spune ceva?
Corina Șuteu: Cifrele despre consumul cultural se bazează pe statistici, dar tot ele arată că și obiceiurile de consum cultural se educă. Locurile din Timișoara cum sunt cinematografele resuscitate au redesenat o hartă mentală pentru toți locuitorii. Ideea de a merge la cinema sau la o dezbatere care are loc acolo a prins și cred că nu există astăzi în Timișoara un locuitor care să nu-și fi modificat măcar un pic perspectiva despre ce este Timișoara, și nu doar din punct de vedere cultural.
Europa Liberă: Totuși, pe rețelele sociale există opinia că nu se întâmplă nimic în acest oraș. Să nu fi ieșit din casă?
Corina Șuteu: Eu nu sunt așa de convinsă că asta este explicația. Oamenii au o gândire inerțială, sunt foarte atașați de prejudecățile pe care le au, chiar dacă realitatea îi contrazice. Nu e pentru că n-au ieșit din casă, ci, chiar dacă au ieșit, au decis că totul e un eșec. Deci este o chestiune de inerție a felului de a vedea lucrurile. Se adaugă și o anume diferență de așteptare. Dacă unii s-au așteptat să fie rău, văd totul negativ. Dar acest gen de aprecieri arată că toți au simțit nevoia să se poziționeze față de ceva care există.
Europa Liberă: Au existat și nemulțumiri juste. Care sunt aprecierile dumneavoastră?
Corina Șuteu: Trebuie să recunoaștem, a existat un dezechilibru care a fost pentru unii greu de înțeles. În 2023, anul celebrării Capitalei Culturale a Europei, la Timișoara totul s-a petrecut în avalanșă, într-un taifun. Probabil toate s-ar fi petrecut diferit, mai echilibrat, dacă acei cinci ani nu erau pierduți. De aceea, anumite lucruri s-au petrecut mai puțin bine decât ar fi putut. De pildă, publicitatea pentru evenimente, felul în care au fost comunicate, participarea timișorenilor care ar fi putut fi mai importantă.
Programul cu care Timișoara a câștigat titlul la Bruxelles a fost permanent monitorizat de paneluri ale Comisiei Europene. Premiul Melina Mercouri de 1,5 milioane euro i-a fost înmânat primarului în februarie 2023.
Europa Liberă: Câtă greutate au monitorizările de la Bruxelles în evaluarea proiectelor de tip Capitală Culturală a Europei? Pentru că au existat destule scandaluri legate de acest titlu în Europa…
Corina Șuteu: Procedurile de la Bruxelles induc o limitare în ce privește evaluările. Grupurile de experți din Europa de Est și din sudul continentului sunt critice la modul mecanic, evaluările sunt făcute într-un mod foarte birocratic. Una e să faci un raport din birou și alta este să vezi dacă lucrurile se întâmplă efectiv. Există oameni care fac excepționale rapoarte de birou, dar asta nu înseamnă neapărat că ele corespund realității.
Sunt oameni din interiorul sitemului foarte critici cu mecanismul, cum este Robert Palmer, primul mare director al unei capitale culturale. El a criticat, alături de alți experți europeni, faptul că adesea panelurile de monitorizare sunt alcătuite din aceiași oameni care dezvoltă un sindrom de acvariu. Dar responsabilitatea lor e de fapt redusă fiindcă nu sunt făcute neapărat pentru a da o notă frumoasă la ce se întâmplă, ci pentru că se consideră că responsabilitatea revine orașelor și ministerelor naționale.
Nu zic, există o întreagă problematică a Bruxelles-ului, a funcționărimii europene și a birocrației guvernelor. De aceea, programele europene pe cultură cum e cel al capitalelor culturale sau Creative Europe au încercat să se flexibilizeze, să se schimbe. O formulă mai radicală a monitorizărilor ar fi de dorit. Până la final, nu dovedește nimeni, nici Bruxelles-ul, nici asociația, nici primarii, nici ministerul, ci numai orașul, oamenii lui dovedesc că merită titlul. Iar în cazul Timișoarei s-a confirmat din plin.
Europa Liberă: E greu, e complicat de monitorizat cultura?
Corina Șuteu: Tocmai asta voiam să adaug, că e foarte greu să monitorizezi un eveniment cultural și educativ, pentru că monitorizarea presupune niște cifre exacte, niște căsuțe exacte, niște rezultate, niște lucruri care sunt bifate imediat. Dar știm că efectul în cultură și în educație se vede în ani.
Vom evalua și Timișoara Capitală Culturală a Europei. Dar știm noi pe câți dintre tinerii care au văzut expozițiile de artă contemporană sau expozițiile Brâncuși și Brauner sau filmele care s-au prezentat cu prilejul redeschiderii cinematografelor sau concertele Filarmonicii, sau evenimentele de la librăria La Două Bufnițe, toate acestea îi vor influența în mod decisiv peste ani ?
Proiectul capitalei culturale europene include și obligația de a dovedi că lasă o moștenire culturală orașului, țării și Europei. În afara investițiilor în infrastructura culturală, ca Multiplexity-un centru de artă și tehnologie, cinematografe etc., Timișoara și-a propus să continue în 2024 cu programul „Timișoara la nesfârșit” pentru care sunt alocate fonduri.
Europa Liberă: E de așteptat ca bugetul pentru cultură să nu mai fie în viitor la fel de bogat ca în 2023. Cum credeți că se va împăca Timișoara, după gloria anului când a fost în atenția Europei, cu un buget restrâns?
Corina Șuteu: Eu cred că bugetele nu sunt întotdeauna o chestiune de cantitate. E important cum sunt ele cheltuite, cum sunt ele administrate. Nu va mai exista o asemenea abundență, e firesc, dar aici e și responsabilitatea operatorilor să se adapteze la o nouă situație și să fie creativi, să inoveze în interiorul proiectelor pe care le fac. Va mai exista buget și la primărie și la județ, dar văd în Europa și în lume că ne deplasăm către realități din ce în ce mai puțin asistate de stat. Organizațiile vor fi nevoite să găsească modalități antreprenoriale inteligente prin care să adauge la sumele pe care municipalitatea sau județul le poate oferi.
Vor exista dezamăgiri, dar cred că Timișoara nu pleacă după 2023 cu mâna goală. Există festivaluri care vor continua, spectacole și concerte care vor fi reluate. Deja deschiderea cinematografelor și a unui centru multifuncțional sau campusul creativ de la Politehnică au creat un soi de conștientizare a faptului că se poate produce cultură și cu mijloacele existente, fără mulți bani.
Cei care au învățat în acești ani să fie manageri culturali, coordonatori de proiecte, vor găsi soluții. Iată, de 18 ani produc la New York, împreună cu Oana Radu și Mihai Chirilov, un festival de film din surse private. Și la Arad, cu susținerea Centrului Cultural, facem festivalul Farad și am navigat prin vremuri grele împreună, în pandemie mai ales, dar n-am stat și am găsit soluții. Și la Timișoara antreprenorii culturali vor căuta și vor găsi soluții.
Europa Liberă: Anul viitor e un an cu patru rânduri de alegeri. În ce măsură credeți că succesul Capitalei culturale europene va fi folosit electoral?
Corina Șuteu: În foarte mare măsură vor fi folosite toate, și succesul, și eventualele minusuri. Va fi o bătălie a comunicării. Noi trăim acum într o lume în care comunicarea și percepția contează, nu conținuturile. Va depinde de discernământul fiecăruia ce crede și ce alege. Cred că noi suntem în momentul de față la nivel global pe un teritoriu foarte fragil și mă tem că nu doar campania electorală de la noi va conta. Toate procesele globale la care asistăm – războaie, inteligența artificială, criza financiară – ar trebui să ne determine să nu ne interesăm doar de micuța noastră insulă, fiindcă s-ar putea să ne coste.
