România cheltuie anual peste 100 de milioane de euro pentru a asigura zilnic lactate, produse de patiserie sau fructe pentru aproape 1,9 milioane de elevi. În ultimii ani, programul a început să dea rateuri din cauza lipsa banilor sau a interesului scăzut al firmelor de catering. În prezent, în mai multe județe, alimentele nu mai ajung la copii tocmai pentru că autoritățile județene nu au găsit firme interesate să participe la licitații.

Familia Vătavu din comuna Cezeni/jud. Olt are trei copii la școală. Ei merg la școala situată la 20 de kilometri nu doar pentru a învăța carte, ci și pentru cornul și laptele pe care copiii îl primesc zi de zi.

De multe ori, cei trei frați aduc produsele acasă, pentru a le mânca mai târziu. Din 2018, anul când a intrat în clasa pregătitoare și până acum, Andrei (clasa a IV-a), unul dintre copiii familiei, spune că printre cele mai bune momente de la școală este nu doar când ia un calificat bun, ci și când primește laptele și cornul oferite prin programul guvernamental.

Recunoaște că nu le mănâncă mereu în clasă, ci le aduce și acasă, unde le mai consuma bunica sau frații lui.

Liana Năstase, directoarea scolii din Cezieni, spune că zona este una săracă, iar familiile mai înstărite preferă să-și trimită copiii la școală în Caracal, la 60 de km. În Cezieni, multe clase au ore simultan, din cauza numărului mic de elevi.

Directoarea spune că mâncarea din școli și căldura din timpul iernii atrag foarte mulți copii la școală. „Vă spun că în condițiile în care copilașii noştri provin din familii sărace, căldura pe care o găsesc la școală - unii dintre ei nu o au acasă - iar în momentul când vin la școală iau caloriferele în brațe”, ne spune aceasta.

Însă cazul fraților Vătavu este unul destul de rar chiar și într-un județ sărac ca Oltul. În ultimii trei ani, tot mai puțini copii aleg să consume laptele și cornul oferit în școli.

Tot mai des, Consiliul Județean Olt ajunge în situația de a dona către alte instituții laptele care este returnat din școli. Recordul a fost de 80.000 de cutii cu lapte într-o săptămână, înaintea startului pandemiei, în condițiile în care populația școlară care ar avea dreptul la acest produs este de 40.000 în acest județ.

„Sunt toate produsele care au fost contractate, ele erau cu etichetă pentru a nu fi vândute, făceau parte din program. Ele sunt în regulă, le-am achiziționat și acum toate consiliile județene au făcut către guvernul României un demers, să nu stăm să ne uităm la ele cum se perisează”, ne-a declarat președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu.

Ministerul Educației și Guvernul României nu au un studiu din care să reiasă cât de util mai este programul introdus în școli de guvernul României începând cu anul 2002.

Beneficiarii programului sunt copiii din grădinițe și din școli generale, iar media anuală a beneficiarilor este de aproape 1,9 milioane de copii.

Cine mai e interesat de laptele și cornul

Anca Peiu, un cadru didactic din județul Galați, crede că doar în comunitățile sărace acest program mai atrage micuții la școală.

„Acum sunt foarte puțini copii care sunt interesați de aceste produse. Acum un deceniu, era o bucurie pentru mulți dintre micuții care veneau la școală, la grădiniță. Mă refer la cei din mediul rural, în special. Acum nu mai este același entuziast. De vina poate e și faptul că produsele nu prea îi mai atrag”, ne povestește aceasta.

Rata abandonului școlar este de 15% în România. Cel mai mare din Europa, conform datelor Eurostat. Peste 90% din acest abandon școlar provine din mediul rural.

Conform studiului realizat în 2020 de Fundația World Vision România, unul din zece copii nu are suficientă mâncare și se duce flămând la culcare seara. În plus, conform aceluiași studiu, 80% dintre copiii și tinerii aflați la școală și care trăiesc în mediul rural muncesc în gospodării, fac curățenie, îngrijesc animalele sau au grijă de alți membri ai familiei.

Pe de altă parte, tot datele Eurostat arată că România este cea mai afectată țară de sărăcie din UE. Conform statisticilor din 2021, în România, 34,4% din populație este în risc de sărăcie și excluziune socială, cel mai mare nivel din uniune.

Nici firmele nu mai sunt interesate de program

Pe hârtie, anul acesta școlar (2022-2023) ar trebui să primească săptămânal lapte, produse de patiserie și fructe 1,88 milioane de preșcolari și elevii de clasele I-VIII.

Fiecare ar trebui să primească pe parcursul săptămânii, gratuit, două porții de fructe și/sau legume, două porții de lapte, o porție de produse lactate și cinci porții de produse de panificație.

De la județe mai înstărite - cum ar fi Clujul, Ilfov și Iașul, până la unele măi sărace, ca Suceava și Gorj, Vrancea, instituțiile județene au probleme să găsească firme care să mai livreze produsele alimentare în școli.

În județul Cluj, de pildă, produsele lactate nu se livrează în prezent în școli, spun reprezentanții Consiliului Județean. „Laptele și produsele lactate nu se distribuie în școli deoarece au fost organizate cinci licitații la care nu a participat niciun ofertant, iar următoarea licitație are termen de depunere a ofertelor, 19 ianuarie”, precizează Consiliul Județean Cluj.

Edupedu.ro a scris că o situație asemănătoare este și în județul Ilfov, unde nici unul dintre cei peste 40.000 de elevi nu au primit anul acesta școlar nici un produs.

Nici în Iași situația nu este alta. Doar șase din cele 15 loturi de alimente pentru elevi și preșcolari au fost atribuite. Practic, pentru celelalte nouă loturi, nu fusese depusă nicio ofertă până la termenul desemnat de prima procedură, respectiv 3 noiembrie. Ele sunt evaluate acum la un cost de 6,75 milioane de lei. Consiliul Județean Iași a reluat procedura de acordare a contractelor pentru cele nouă loturi la începutul acestui an, așa cum a

În Iași sunt peste 83.000 de preșcolari și elevi de clase primare și gimnaziu care ar trebui să primească produsele din program.

Și Consiliul Județean Vrancea a reluat în acest an licitația deschisă pentru furnizarea laptelui și a produselor lactate în școli și grădinițe, în cadrul programului pentru școli. Valoarea totală estimată a contractului este de 2,6 milioane de lei. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 26 ianuarie 2023.

„Am găsit soluția de a atribui contractele pe loturi, zonal, astfel încât să fie încurajați inclusiv producătorii locali să depună oferte. Între timp, în școlile din Vrancea continuă furnizarea celorlalte produse, respectiv produse de panificație și mere”, ne-a explicat declarat Cătălin Toma, președintele Consiliului Județean Vrancea.

Explicațiile lipsei de interes

Motivul pentru care nu sunt ofertanți la licitațiile pentru lapte și produse din lapte în aceste județe bogate este lipsa firmelor interesate să încheie contracte cu consiliile județene pentru a livra produse lactate și de patiserie pentru preșcolari și elevi.

Asta deși, anul trecut Guvernul a majorat prețul pe care îl achită pentru o porție de lapte, de la 99 de bani la 1,11 lei.

Guvernul a motivat faptul că actualizarea valorii s-a realizat la cererea reprezentanților din sectorul laptelui, precum și a Consiliilor Județene, operatori economici, și a avut în vedere fundamentarea Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR) precum și datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Utilizând rata inflației, a rezultat valoarea de 1,11 lei pentru porția de lapte și produse lactate.

În baza datelor Ministerului Educației, de la începerea anului școlar și până acum, în 12 județe s-au înregistrat probleme parțiale sau lipsa totală a produselor din programul „Cornul și Laptele”. În schimb, proiectul investițional nu funcționează în prezent decât în 22 de județe.

Nota de plată a programului: 2 miliarde de euro

Atunci când a fost introdus Programul „Cornul și laptele” acesta avea două obiective finale, pe lângă asigurarea unor produse alimentare copiilor: să reducă abandonul școlar și, prin urmare, analfabetismul.

„Cornul și laptele” a făcut parte dintr-un program de investiții denumit „Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România” care a fost întocmit în 2012. Alături de hrană pentru elevi, autoritățile guvernamentale au mai investit în achiziția de microbruze, renovarea școlilor, refacerea terenurilor de sport.

„Cornul și laptele” a costat anual, în medie, în jur de jumătate de miliard de lei (100 de milioane de euro), bani proveniți de la bugetul public. Rezultă că în două decenii, acest program a costat aproape 10 miliarde de lei sau două miliarde de euro, numai din sume provenite din fonduri guvernamentale.

În plus, România a cheltuit peste două miliarde de lei din fonduri europene din 2012, potrivit unor date furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. O mare parte din aceasă sumă, care nu a fost calculată exact de instituțiile publice, a venit pentru cofinațări în programul „Cornul și Laptele”. În acest an, finanțările europene în acest proiect ajung la 15 milioane de euro.

Comunitatea care trebuia ajută de program

Ionela Manu, profesoară de limba română, a predat mai mereu în școli din București și Ilfov în care elevii proveneau din familii de etnie romă. Dascălul recunoaște că programul „Cornul și laptele” a ajutat, cel puțin la început, ca micuții din familiile rome să vină mai des pe la școală. Însă, reducerea numărul analfabeților și al abandonului școlar nu poate fi pusă doar pe seama acestui program de corn și lapte.

Mare parte din populația analfabetă și din tinerii care renunță la școală provin din rândul populației romă, conform datelor recensământului, dar și din cele ale Ministerului Educației. La recensământul de anul trecut a reieșit că această comunitate numără 595.000 de persoane în România.

Jumătate din populația analfabetă și din elevii care renunțau la școală provenea din familii de etnie romă. 50% din romii cu vârsta între 6 și 24 ani nu urmează nicio formă de educație.

„Eu nu cred că populația romă analfabetă a scăzut așa de mult în ultimii 20 de ani. Asta pentru că o mare parte din populația romă a emigrat, mai ales cei care nu știu să citească, să scrie. Apoi, la recensământ trebuie să recunoști sincer că ești analfabet. Poate bătrânii mai au o naivitate sinceră, dar la tineri mă îndoiesc”, ne spune Ionela.

Discriminarea etnică îi alungă pe copiii romi din sălile de clasă.

Din datele Institutului Național de Statistică aflăm că județul din România cu cel mai mare procent de analfabeți este Giurgiu. E urmat de Călărași, Ialomița și de Teleorman. La capătul opus sunt Brașov, Sibiu și Cluj

„Cornul și laptele” a fost înlocuit parțial cu „O masă caldă”

În județul Gorj, 28.000 de școlari aşteaptă să primească laptele şi cornul dar nu le-au mai primit din 2019. Consiliul Judeţean a scos de mai multe ori la licitaţie contractul. Și aici, furnizorii nu s-au prezentat, invocând sumele prea mici: se alocă 1 leu şi 11 bani pentru lapte şi 65 de bani pentru corn.

În acest județ sunt însă cinci localități incluse într-un program mai nou care asigură mâncarea pentru elevi, program denumit „Masă Caldă”. Sunt peste 1.000 de copii care provin din zone defavorizate, pentru care mâncarea gătită este un motiv în plus să meargă la școală.

Programul „Masă caldă” este finanțat de Guvernul României, prin Ministerul Educației. Selecția celor 450 de școli din program s-a făcut luându-se în calcul zonele cele mai defavorizate.

Probleme: când sandwich-ul devine masă caldă

Ministerul Educației a recomandat ca masa preșcolarilor și elevilor să fie gătită, dând și numeroase sugestii în acest sens (ciorbă de legume/ de pui cu legume/ de văcuță, quinoa cu legume, sufleu de broccoli cu brânză, tocană de legume cu orez brun, sufleu de conopidă, cartofi gratinați cu piept de pui la grătar etc.).

Însă, în realitate, unitățile din țară care pot asigura prepararea alimentelor și care sunt în acest program sunt destul de puține.

În județul Suceava, elevi din 12 unități de învățământ din primesc hrană rece în cadrul programului „Masă caldă în școli”.

Pentru că nu dispun de infrastructura necesară, nu au cantină, sală de servire a mesei sau angajați, școlile au apelat la varianta care le este la îndemână, adică sandvișuri, în regim catering, care de regulă sunt însoțite de un fruct sau de ceva dulce.

La școala din Voitinel, directorul Doru Cureș ne spune că elevii sunt mulțumiți și cu un sandviț, decât cu „vechiul” corn însoțit de lapte. „Le place gustarea, consumă sandvișul, care e destul de consistent. Unitatea nu are sală de mese, cantină, astfel că am apelat la varianta de catering”, ne spune acesta.

„Masă caldă„ poate fi înlocuit cu „Mic dejun sănătos”

În noiembrie 2022, Senatul aproba cu 119 voturi din 120, proiectul denumit „Mic Dejun Sănătos”. În februarie, proiectul intră și în procedurile Camerei Deputaților. Dacă și deputații vor da un vot favorabil, din toamna anului în curs, „Cornul și Laptele” sau „Masă caldă” vor fi înlocuite cu acest program.

Deputatul Cătălin Teniţă a depus proiectul de modificare a Ordonanţei de Guvern privind Programul pentru Şcoli al României (Lapte şi Corn).

„Un copil care are acces la un meniu diversificat și gratuit la şcoală va fi mai atent în clasă, va putea acumula cunoștințe, va avea o șansă în plus să ajungă un adult echilibrat. Și ştim cu toţii cât de mare nevoie avem nevoie de asemenea oameni în societatea noastră grav afectată de lipsuri, timp de atâția ani de zile, grav afectată inclusiv de exilul celor plecaţi din nevoia de a pune o pâine pe masă pentru copiii lor", ne explică deputatul Cătălin Teniţă, din partea REPER.

Principalele schimbările propuse:

• lapte și produse lactate, 5 poțșii pe săptămână/copil (de la 3 porții în prezent);
• fructe și legume, 5 porții pe săptămână/copil (de la 2 porții în prezent);
• cornul și celelalte produse de panificație să fie diversificate și cu adevărat proaspete, consumate în 24 de ore de la producție, cu excepția zilelor de școală care urmează după o sărbătoare legală;
• susţinerea micilor producători locali (licitații pe loturi de mai mică extindere geografică și cu separare a tipurilor de produse/servicii achiziționate);
• posibilitatea de susținere a bugetelor locale prin alocarea sumelor necesare pentru achiziționarea produselor în timp util (afectează cele mai mai vulnerabile comunități);
• metode de achiziție pe lanţul scurt;
• posibilitate de indexare cu inflaţia pentru a elimina situaţii în care nu se prezintă la licitaţii furnizorii (cum e cazul acum);
• monitorizarea programului în regim de date deschise.