Linkuri accesibilitate

Coronavirus: al doilea val, iar Bolsonaro e reclamat la Haga pentru genocid. Revista presei europene


Grand-Place din Bruxelles pe timp de coronavirus.

Epidemia a redemarat în Belgia și Spania, constată "Le Monde", dar situația se înrăutățește mai peste tot pe continent.

În fața numărului crescând de cazuri, Belgia și-a înăsprit din nou măsurile de distanțare socială, în vreme ce Spania a început iarăși să stârnească îngrijorarea celorlalți europeni.

În Spania, El Pais amintește că numărul morților la scară națională se apropie deja de 45.000. Guvernul spaniol lansase în weekend o rugăminte către cel britanic al lui Boris Johnson, cerându-i să nu pună insulele Baleare și cele Canare pe lista destinațiilor supuse carantinei, pentru a lăsa o șansă turismului, însă, cum o subliniază El Mundo, Londra nu a ascultat și avertizează acum și împotriva călătoriilor turistice spre insulele spaniole.

În Spania, epidemia a repornit din Catalonia, iar la Barcelona cotidianul La Vanguardia constată că sectorul turismului a ajuns la limita colapsului.

În Belgia, Consiliul Național de Securitate s-a reunit ieri de urgență și a anunțat noi măsuri de restrângere a activităților sociale. Întreaga presă belgiană rezumă astăzi regulile, unele la fel de stricte ca în momentele de vârf ale carantinei colective, de pildă faptul că fiecărui cetățean i se va permite din nou doar 30 min. la cumpărături într-un magazin. Si doar cu mască, desigur. La Libre Belgique are un editorial despre Revenirea psihozei.

În Anvers (Antwerpen), provincia cea mai atinsă, condusă de dreapta flamandă naționalistă, a fost introdusă o interdicție de circulație nocturnă totală, ca într-o stare de asediu (avondklok), iar masca este obligatorie în toate locurile publice.

Toate cafenelele și restaurantele se vor închide de acum și pentru cel puțin o lună de zile la orele 23.00. Măsurile stricte vor fi în vigoare cel puțin în următoarele patru săptămâni, iar ceilalți belgieni sunt sfătuiți să stea acasă și să nu meargă în Antwerpen. «În interesul sănătății dumneavoastră, nu mergeți în Antwerpen», avertizează mare cotidianul flamand De Morgen.

În Marea Britanie, The Guardian vede chiar riscul unui masiv al doilea val mondial, în momentul în care numărul morților la scară planetară a depășit 650.000. În acest timp, China rescrie scenariul epidemiei, de la început, într-un mod care o aranjează.

La fel, cum o constată Le Figaro în Franța, Covid-19 a dus la un val de antisemitism în lumea întreagă. În Franța și Germania, numărul incidentelor antisemite înregistrate oficial crește continuu.

Negaționiștii fără mască

În Italia, La Repubblica se ocupă de negaționiștii virusului. Nu doar Bolsonaro, dar și cei locali. „Eu nu pun masca”, anunță astfel șeful dreptei, Matteo Salvini.

Corriere della Sera scrie despre „haosul migranților în Sicilia”, pe fundal de epidemie, două evadări masive a aproape două sute de migranți având loc în ultimele 24 de ore. La Stampacifra celor evadați în Sicilia ca fiind de 185, dar spune că 125 au fost deja prinși. Guvernul e pe cale de a trimite armata si nave pentru carantină.

În Germania, Die Welt se îngrijorează de „scenariul balcanic”, în care virusul ar năvăli cu forță reînnoită din acea direcție. De altfel, în Balcani presa locală confirmă asta. În Croația, la Zagreb, principalul cotidian, Jutarnji List, îl citează pe Franz Allerberger, șeful Agenției naționale de sănătate din Austria, care spune: „Nu credem în cifrele oficiale. În Balcani sunt de 10 ori mai mulți infectați decât se anunță. În Bulgaria și Kosovo, rata contaminărilor atinge 50%.”

Exact la fel este citat Allerberger și în Serbia, de către Politika, cotidianul din Belgrad, care notează însă că Austria însăși este pe lista țărilor de risc înalt.

În tranșee pe fundal de coronavirus

Prin alte părți, preocuparea generală cu coronavirus permite aplicarea unor agende care în vremuri normale ar fi atras atenția. Astfel, în Ucraina, autoritățile îi acuză deja pe separatiștii din Donbas că ar fi încălcat armistițiul intrat în vigoare ieri, luni 27 iulie.

Armistițiul, primul autentic din 2014 încoace, fusese negociat săptămâna trecută de către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Kievul acuză separatiștii că ar fi tras cu mortiere în forțele guvernamentale, pe lângă târgul Ujivka, din apropierea liniei de front, lângă Donbas. Separatiștii neagă însă, iar la Moscova purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a lăudat armistițiul, care a făcut și subiectul unei convorbiri telefonice între Putin și Volodimir Zelenski al Ucrainei. Zelenski i-a spus lui Putin că următorul pas ar trebui acum să fie eliberarea ucrainenilor deținuți în Donbas sau în Crimeea.

În schimb Putin l-a avertizat pe Zelenski că decizia Kievului de a menține alegerile regionale anul acesta contravine așa-numitelor „acorduri de la Minsk”, semnate de Ucraina cu separatiștii sub patronajul Rusiei, Franței și Germaniei. (Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)

Germania, cea mai apreciată țară

În schimb, pentru Europa sunt și vești bune: sondajul Gallup anual, realizat în 135 de țări, în legătură cu percepția, la scară planetară, a celor patru mari puteri mondiale: SUA, UE, Rusia și China, pune Europa în vârf, iar Germania este, de departe, pentru al treilea an consecutiv, în topul aprobării mondiale, cu 44% de păreri pozitive. SUA vin departe în urmă cu 33%, abia depășind China, pe care Donald Trump o vede ca pe un rival civilizațional.

E limpede că aici trebuie avut în vedere rolul personal al Angelei Merkel, care în această a doua parte a anului conduce literalmente Uniunea Europeană și care s-a remarcat săptămâna trecută reușind să negocieze cu cele mai îndărătnice țări din UE acel buget uriaș de ieșire din criză.

Bolsonaro acuzat de genocid

În sfârșit, El Pais anunță că o coaliție de mai bine de 60 de organizații, sindicate și ONG-uri care reprezintă peste un milion de lucrători din domeniul sănătății au depus ieri la Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga o plângere pentru genocid împotriva președintelui brazilian Jair Bolsonaro.

Conform textului plângerii, Bolsonaro este acuzat că ar fi comis o „crimă împotriva umanității” încurajând, în Brazilia, activități colective care au dus la propagarea virusului și refuzând să aplice o politică de protejare a minorităților, în special a indigenilor din Amazonia.

În Brazilia, numărul persoanelor infectate a depășit bara de două milioane, dar până acum Bolsonaro a numit Covid-19 o „gripă mică”, una "gripecita" (în portugheză: 'gripezinha').

Facebook Forum

VIDEO

Viața în estul îndepărtat al Rusiei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:28 0:00
XS
SM
MD
LG