Linkuri accesibilitate

Coronavirus. Cum își extinde Ungaria spațiul vital și de ce rămâne România impasibilă


Premierul ungar Viktor Orban în Parlamentul de la Budapesta, 30 martie 2020

„Fiecare maghiar este responsabil pentru fiecare maghiar" a spus șeful diplomației de la Budapesta înainte de a sugera oficializarea ideii că Ungaria vrea să-și asume în mod oficial răspunderea pentru etncii maghiari din afara granițelor, pe care vrea să-i ajute cu bani și cu alte urgențe.

„Maghiarii din afara granițelor sunt parte a națiunii maghiare” a spus ministrul de Externe de la Budapesta, Szijjártó Péter. Pentru prima dată, această definiție este dată de șeful diplomației ungare, ceea ce înseamnă că subiectul ar putea deveni parte a discuțiilor complicate dintre cele două ministere de Externe. Până acum, această retorică făcea parte din discursurile lui Viktor Orban, încă din perioada în care era liderul opziției din Ungaria.

Definiția ministrului Szijjártó Péter este în oglindă cu principiul declarat de România încă de acum aproape 20 de ani, din perioada guvernării lui Adrian Năstase, primul oficial român care a spus în legătură cu R. Moldova, că ar fi vorba despre „două țări, o singură națiune”. Klaus Iohannis s-a distanțat spontan de această sintagmă și a fost foarte criticat, când a vorbit despre faptul că România și R. Moldova sunt „națiuni diferite”.

După modelul lansat de Budapesta, care în 2011 a simplificat mult birocrația pentru obținerea cetățeniei ungare pentru etncii maghiari din afara granițelor, România a făcut același lucru cu R. Moldova. Populația Ungariei a crescut astfel cu peste jumătate de milion de cetățeni, și la fel cea a României. Uniunea Europeană a încercat să oprească fenomenul, mai ales atunci când a înțeles că alegerile pot fi afectate de voturile venite din afara granițelor. România ignoră ajutorul oferit de Ungaria maghiarilor din Ardeal, fiindcă Bucureștiul face lucruri similare în R. Moldova, deși cu mai puțini bani și ceva mai ineficient.

Din 2010, când Viktor Orbán revine la putere, strategia Ungariei pentru Transilvania devine clară: începe o politică agresivă de investiții de toate felurile în comunitatea maghiară din România, începând cu mass-media de limbă maghiară, subvenționarea educației, burse pentru elevi și studenți, ajutor financiar la naștere și terminând cu sprijinirea întrerprinzătorilor maghiari.

Investițiile au continuat și în această perioadă de relativă izolare în care se află cele două țări. Astfel, Fundația Pro Economica, în calitate de manager al programului de dezvoltare economică în Transilvania, program finanțat de guvernul de la Budapesta, a anunțat că 5000 de proiecte agricole din județele Mureș, Covasna și Harghita au primit o finanțare totală de peste 75 de milioane de euro. Tot în vreme de epidemie, Ungaria a ridicat interdicţia de export pentru hidroxiclorochină spre Transilvania, un medicament folosit la tratarea bolnavilor infectaţi cu COVID-19.

Anul trecut investițiile Ungariei în Transilvania au depășit un miliard de euro, fără să fie socotiți banii alocați educației, culturii, sănătății.

Comunitățile maghiare din Transilvania, care au fost marginalizate jumătate de secol în perioada comunistă și încă 30 de ani după aceea, încep să se dezvolte pe spezele Ungariei.

Practic, Ungaria a ocupat spațiul pe care România l-a lăsat liber după căderea comunismului, în comunitățile maghiare. Guvernele de la București au continuat politica ceaușistă de a nu lega prin șosele de bună calitate localitățile din secuime de restul țării, iar mai apoi de a ține autostrăzile cât mai departe de marile orașe în care trăiesc comunități semnificative de maghiari. Temerea că aceste căi de acces le-ar permite celor de la Budapesta să ajungă rapid acolo a alimentat frustrările unei minorități care a făcut față jumătate de secol spectrului asmiliării și care continuă să fie marginalizată.

Guvernul ungar a preluat, deci, rolul apărător al cetățenilor români de etnie maghiară, pentru că statul român i-a abandonat: educația pe care le-o oferă maghiarilor nu este de cea mai bună calitate, iar executivul de la Budapesta a ajuns să plătească inclusiv meditațiile la limba română ale copiilor care au ca limbă maternă maghiara. Totul a funcționat după principiul ecoului: maghiarii au cerut să li se restituie universitatea pe care o aveau înainte de 1918 sau să poată avea una în limba lor, Bucureștiul i-a refuzat tranșant și cu scandal, dar Budapesta a fondat și finanțează două universități cu predare în limba (Universitatea Sapientia, cu secții la Cluj, Târgu Mureș, Miercurea Ciuc și Universitatea Creștină Partium de la Oradea)

Ungaria își extinde în mod strategic influența în tot spațiul pe care îl administra Budapesta înainte de 1918, cu voia sau prin neglijența statelor gazdă: Serbia, Slovacia, România, Ucraina.

Este vorba despre spațiul vital al Ungariei pe care aceasta vrea să-l dezvolte în beneficiul întregii regiuni, după cum a spus Viktor Orbán, care a vorbit despre reconstruirea Bazinului Carpatic ca despre unul dintre obiectivele cele mai importante ale Ungariei: „a luat sfârşit era celor 100 de ani de singurătate maghiară. Suntem din nou puternici, avem determinare, suntem curajoşi, avem putere, avem bani, avem resurse”.

Prin acest preambul, Viktor Orbán a anunțat că Budapesta îşi invită vecinii să îşi lege ţările de Ungaria prin trenuri de mare viteză şi autostrăzi, să îşi conecteze reţelele energetice şi să îşi armonizeze politicile privind apărarea şi dezvoltarea capacităţilor militare: „Avem o propunere pentru vecinii noștri care poate fi rezumată astfel: să legăm în sfârșit țările noastre unele de altele! Să legăm între ele orașele mari prin autostrăzi și căi ferate de mare viteză. E totuși rușinos cănu există încă asemenea legături între Debrecen și Nagyvárad (Oradea), între Miskolc și Kassa (Kosice), între Nyíregyháza și Szatmárnémeti (Satu Mare), între Pécs și Eszék (Osijek) sau între Budapesta și Kolozsvár (Cluj). Propunem de asemenea să ne conectăm rețelele energetice. E regretabil că nu am realizat acest lucru până acum (…) Dar pentru a reuși, respectul reciproc este indispensabil și propunerile noastre trebuie înțelese numai în acest spirit. În fine, respectul reciproc ne pretinde totodată să vorbim fără ocolișuri.”

România nu a dat niciun răspuns acestei invitații, dar nici nu are o politică regională coerentă și clară, lăsând Ungaria să preia conducerea într-un spațiu pe care l-a pierdut acum 100 de ani. De-atunci însă, Bucureștiul nu a reușit nici să-i seducă pe maghiarii ardeleni, nici să-i facă să se simtă acasă în regiunile pe care le locuiesc cu mult înainte de apariția României moderne.

În contextul epidemiei de coronavirus, ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szíjártó, a vorbit despre generozitatea Budapestei care împarte frățește cele 80 de milioane de măști de protecție primte pe podul aerian format cu Beijingul: „fiecare maghiar este responsabil pentru fiecare maghiar" a spus Szíjártó, vorbind despre cei două milioane de maghiari care locuiesc în statele vecine.

Șeful diplomației ungare vrea să oficializeze ideea că maghiarii din afara granițelor sunt „parte a națiunii maghiare”. Ceea ce înseamnă că Budapesta are noi planuri cu statele din vecinătate, în special cu România, unde se află aproape un milion și jumătate de maghiari. Este vorba despre un avertisment, care în subsidiar se referă la starea minorității maghiare, de care Budapesta ar vrea să devină responsabilă nu doar de facto, ci și de jure.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG