Pe 25 martie, Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a avut o convorbire cu omologul său ungar, Péter Szijjártó, în care cei doi au convenit ca persoanele cu domiciliul aflat în raza de 30 de kilometri a graniței să poată trece frontiera în scop profesional.
Decizia care era menită să înlesnească deplasarea navetiștilor transfrontalieri a intrat în vigoare pe 27 martie, dar cele trei puncte de trecere a frontierei enumerate în protocol (Salonta, Săcuieni și Urziceni) nu au rezolvat problema celor câteva mii de oameni care treceau zilnic, înainte de pandemie, granița pentru a ajunge la locurile lor de muncă.
Săptămâna trecută, mai mulți navetiști s-au trezit în izolare la domiciliu după ce au revenit de la locul de muncă din Ungaria. Un medic stomatolog care are cabinet în Mátészalka, Ungaria, a fost carantinat după ce se întorcea acasă la Carei prin vama de la Urziceni.
Singurul punct de trecere a frontierei deschis pentru navetiști în județul Satu Mare este la Urziceni. Vama de la Petea nu permite accesul lor, cu toate că cei mai mulți navetiști lucrează în reședința de județ, la câtțiva kilometri de graniță.
Uitați în altă țară
Cristina Tuță face navetă transfrontalieră de 12 ani. Și-a cumpărat casă în Komlódtótfalu, Ungaria, la nici 15 kilometri de Satu Mare, unde lucrează ca economist la o firmă din Germania. Asigurarea de sănătate o plătește în România, așa că fiul ei a rămas de partea cealaltă a graniței. Ea nu a putut să intre în țară de marțea trecută. Salariul îl primește în lei, pe card, cu care în micul sat din Ungaria nu poate să cumpere nimic.
Femeia spune că în zonă mai mulți de o sută de oameni sunt în situația ei, din cauză că nu pot trece granița la Vama Petea, pentru că așa ar ajunge automat în carantină pentru 14 zile. Ca să meargă la singurul punct de trecere a frontierei aprobat în protocolul celor două state, ar trebui să facă zilnic aproape 200 de kilometri dus-întors ca să ajungă la locul de muncă din Satu Mare. „Suntem multe femei singure care vrem să asigurăm viitorul copiilor noștri. Cum să călătorim atâta în fiecare zi? Noi am fost uitați", spune femeia.
Închiderea punctului de trecere a frontierei de la Petea afectează și afacerile. Sarkadi Sándor are o mică fabrică de prelucrare a cărnii pe partea ungară a frontierei, iar magazinul lui de mezeluri se află în Satu Mare. La ultima încercare de a trece granița pentru aprovizionarea magazinelor a fost atenționat că va fi carantinat. „Te-ai gândit bine? Că la reîntoarcere intri la carantină 14 zile", i-a spus polițistul de frontieră din Ungaria. „Mai încerc luni, pentru că mi-au zis că poate până atunci se mai schimbă ceva. Asta e problema, că nici ei nu știu", spune Sarkadi.
Cetățenii unguri pot să treacă granița, dar la reîntoarcere sunt ținuți în carantină, pentru că România figurează ca zonă galbenă, dar dacă românii se duc în Ungaria după mărfuri și se întorc, nu sunt carantinați, mai povestește omul de afaceri despre situația de la Petea. Adaugă că are dublă cetățenie. Când a invocat protocolul celor doi miniștri, vameșii i-au spus că ei nu au primit nimic oficial legat de asta.
„Confirm că e haos”
„Pot să confirm numai că situația este în continuare haotică, în sensul că încă nu știm cum funcționează acest sistem", a declarat, pentru Europa Liberă, președintele Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba.
Duminică Pataki a spus că din acordul celor doui miniștri de externe polițiile de frontieră ale celor două state „înțeleg un lucru, autoritățile de sănătate publică înțeleg un alt lucru". Teoretic, persoanele care au domiciliul într-o rază de 30 de kilometri de la punctul de trecere a frontierei de la Urziceni ar putea să treacă granița, dar ori autoritățile române, ori cele ungare le trimit în izolare la domiciliu pentru 14 zile.
Președintele Consiliului Județean Satu Mare este de părere că situația se complică și mai mult din cauza că DSP Satu Mare nu a primit nici o înștiințare oficială că navetiștii prezintă o excepție de la măsura de izolare. „Este pus în pericol existența a mii de familii ai căror membri lucrează pe cealaltă parte a graniței" - spune Pataki care este de părere că, practic, aplicarea protocolului este lăsată la interpretarea fiecărui polițist de frontieră sau angajat de la DSP.
La Bihor, fără garanții
Situația s-a schimbat în ultimele zile aproape zilnic, a explicat Europa Liberă Pásztor Sándor, președintele Consiliului Județean Bihor.
La început, Ungaria a decis să-i carantineze pe toți cei care trec frontiera, iar apoi și-a închis de tot granița, permițând numai un coridor umanitar pentru românii care se întorc acasă din Vest. Potrivit lui Pásztor, situația se rezolvase parțial odată cu acordul diplomatic dintre cei doi miniștri de externe, însă, a apărut Ordonanța Militară nr. 3 a autorităților române, care stipula închiderea granițelor României și carantinarea celor care vin din altă țară.
În sfârșit metodologia pentru deplasarea navetiștilor transfrontalieri a ajuns la autoritățile locale și la poliția de frontieră abia vineri, 27 martie, dar DSP Bihor nu avea personal pentru a efectua controalele necesare la punctele de trecere stipulate în protocol, adică Salonta și Săcuieni. Acestea sunt cele două vămi care deservesc exclusiv navetiștii, adaugă Pásztor Sándor.
Din 28 ianuarie, la cele două puncte pot să treacă doar cetățenii care au domiciliul și locul de muncă la o distanță de cel mult 30 de km de la graniță. „Luând în calcul toate cele întâmplate în ultima săptămână, nu pot să ofer nicio garanție, nici măcar verbală că va rămâne așa și în continuare", a mai spus Pásztor.
La Vama Borș, alte probleme
Vama Borș însă nu face parte din acest protocol, aici, în ultima săptămână, navetiștii au primit informații incerte sau contradictorii. În Oradea lucrează sute de oameni care au domiciliul în satele ungare de lângă graniță. Unii au toate actele în regulă, însă sunt și cazuri în care, cu toate că locuiesc în Ungaria, cetățenii nu au decât un act de vânzare-cumpărare a casei, așa că nu au putut face dovada că au domiciliul în țara vecină.
Ei nu au reușit să ajungă acasă nici până azi. Trecerea navetiștilor la Vama Borș a început să se desfășoare în condiții normale abia de vineri, dar sâmbătă polițiștii de frontieră unguri au cereau în plus adeverințele de la angajatori traduse în limba maghiară.
Contactat de Europa Liberă, purtătorul de cuvânt de la Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Oradea, comisar șef de poliție Laura Bondar, a declarat că lucrătorii transfrontalieri în continuare au nevoie de documentele enumerate în ultimul comunicat al Poliției de Frontieră Română. Respectivul comunicat, publicat pe 26 martie, preciza că „persoanele vor prezenta la controlul de frontieră în mod obligatoriu un contract de muncă, titlul de proprietate sau alte documente echivalente care atestă faptul că acestea tranzitează frontiera de stat în interes profesional, pentru desfășurarea de activități agricole sau comercializarea de produse alimentare.”
Am încercat să contactăm și autoritățile maghiare. Biroul de presă al Poliției Ungare ne-a transmis să trimitem întrebările noastre comitetului operativ însărcinat cu lupta împotriva epidemiei de coronavirus. Întrebările noastre au fost trimise duminică, dar până la ora publicării acestui material nu am primit răspunsuri.
Facebook Forum