Istoricul Cosmin Popa spune că au existat două planuri foarte clare ale discursului lui Vladimir Putin:
- planul ideologic, în care liderul de la Moscova se prezintă ca liderul al taberei antioccidentale;
- planul tactic, militar, din care reiese că Putin are nevoie de un răgaz, înainte de a trece la ofensiva finală împotriva lumii occidentale;
Planul ideologic - oficializarea unui nou război rece
„În plan ideologic, discursul poate fi caracterizat, fără posibilitatea de a greși, ca fiind unul de oficializare a noului război rece. A fost o interpretare a lumii și a istoriei Rusiei în termenii unui război civilizațional între Rusia și Occident”, spune Cosmin Popa.
Acesta amintește că esența mesajului de astăzi este preluată din ultimul discurs al lui Stalin din 1952.
„Stalin, ca și Putin astăzi, a deplâns îndelung pierderea independenței politice și economice a Europei controlate de Statele Unite ale Americii, în cadrul ultimului său discurs public, de la Congresul al XIX-lea al PCUS.”
Isoricul consideră că Rusia încearcă să se prezinte lumii,la șapte luni de la debutul războiului, ca fiind „salvatoarea” independenței și a istoriei Europei occidentale. În acest sens, în plan ideologic, discursul poate fi interpretat și ca o invitație către toate regimurile autohtoniste, autoritare, populiste din lume, dar mai ales din Europa, să se alăture acestei lupte.
„Fără să menționeze numele unei țări europene în acest context, a fost însă evident că Putin a avut în vedere și Ungaria, atunci când vorbea despre țări care se împotrivesc dictatului american, deși fac parte teoretic din tabăra Occidentală. Practic este un apel la revoltă împotriva sistemului occidental de securitate”, subliniază Popa.
Despre transformarea în război propagandistic sau război de distrugere în masă
Cercetător științific al Institutului de Istorie Nicolae Iorga și specialist în spațiul ex-sovietic și Rusia, Popa e de părere că acest discurs ideologic se poate transforma, în funcție de circumstanțe, în război propagandistic și într-un război adevărat, care să fie dus inclusiv cu arme de distrugere în masă.
„Practic, în aceeași măsură este și o încercare de torpilare din interior a fundamentelor morale și politice ale lumii occidentale. Rusia propune lumii civilizate o reîntoarcerea la un tip de despotism, bazat pe ceea ce Putin numește valorile tradiționale”, adaugă Popa.
Un alt lucru esențial care a reieșit din discursul unui Putin este legat de liniile de demarcație ale acestui război ideologic și civilizațional. Ele nu coincid cu granițele politice și administrative, delimitările se petrec între diverse grupuri din interiorul unei societăți.
„Sunt baricade care trec prin interiorul tuturor societăților, care iau parte la acest război. Pentru Putin, acesta este un război al valorilor tradiționale împotriva celor care țin de modernitate”, explică Popa.
Putin încearcă să se prezinte lumi ca fiind liderul unei revoluții conservatoare, o revoluție împotriva globalismului occidental, împotriva a ceea ce el numește „colonialismului intelectual, economic și militar al Statelor Unite ale Americii.”Cosmin Popa, istoric
Putin readuce astfel în discuție vechile dispute filozofice din secolul al XIX-lea, specifice mediului intelectual rus prerevoluționar. Pe post de argument, Putin a amintit chiar „atentatul împotriva filosofilor”, referindu-se, cel mai probabil, la moartea Dariei Dugina, fiica ideologului putinist Alexandr Dughin, într-un atentat petrecut chiar în Moscova.
Cosmin Popa consideră că asistăm la o variantă retehnologizată a mesianismului rus, care are în prim-plan proiectul refacerii vechiului Imperiu Rus, mai degrabă decât reconstrucția fostei Uniuni Sovietice. „Nu întâmplător, discursul său s-a încheiat cu un apel la lupta pentru refacerea „marii Rusii istorice.”
Planul ucrainean - proiectul Novorossiya
În privința dimensiunii ucrainene a discursului, Cosmin Popa susține că aceasta are ca idee principală relansarea proiectului Novorossiya.
În termen istorici, această regiune, Novorossiya cuprindea întreaga parte de sud-est a Ucrainei, ceea ce astăzi ei numesc malul stâng al râului Nipru, ceea ce înseamnă că perspectivele rusești e cucerire sunt lăsate teoretic încă deschise.Cosmin Popa, istoric
Celălalt obiectiv al discursului de astăzi a fost să mute presiunea politică internațională asupra Ucrainei, pentru a o determina să accepte o soluție de pace, mai degrabă armistițiu, impusă de Rusia. Putin pune, astfel, Ucraina în fața unei alegeri dramatice.
„Prin acest discurs politic, Putin încearcă să responsabilizeze Ucraina pentru o potențială izbucnire a unui nou război mondial”, explică Popa. Ucraina și lumea civilizată sunt puse, dar doar aparent, în situația de a alege „între o pace nedreaptă și posibilitatea izbucnirii celui de-Al Treilea Război Mondial.”
Absența, din partea lui Putin, a unor precizări legate de granițele regiunilor anexate astăzi - în condițiile în care o parte se află sub control ucrainean - sugerează încercarea de creare a unui spațiu de negociere.
„Aceasta este, din punctul meu de vedere, fals”, spune Popa. „Aici nu e nimic de negociat, el nu lasă Ucrainei nimic de negociat. Tocmai aceasta este dilema acestui discurs. Dacă pornim de la premisa ca cel mai important moment a fost folosirea termenului de Novorossiya, atunci aceste teritorii, împreună cu Odesa și Transnistria fac parte din Imperiul Rus, dar absența unor pretenții clare cu privire la granițe administrative ale regiunilor anexate, creează de fapt un nou spațiu de incertitudine și risc, pe care Putin încearcă să-l prezinte Occindetului ca fiind unul de negociere.”
Presiunea internă și lipsa resurselor - Putin are nevoie de înghețarea războiului
În spatele unui discurs triumfalist, stă însă o relitate mult mai drematică „decât ne lasă să vedem să vedem această butaforie a ceremoniei de semnare a tratatului”. Putin, spune Popa este este extrem de presat de o serie de factori care pun presiune pe el ca să pună o pauză la operațiunea militară, „dar să declare în același timp o victorie, chiar și imaginară.”
Timp de șase luni, Putin și-a pierdut armata profesionistă, pe care se baza, și care era o componentă esențială în toate planurile de politică externă ale Krelimnului. La pierderile umane s-a adăugat și perderea unei bune părți a potențialului tehnologic al Rusiei, rezultat al unui amestec dintre moștenirea tehnologică sovietică și preluarea ca atare a inovațiilor tehnologice occidentale.
„Această pierdere a potențialului tehnologic, care se vede în construcția de automobile, în cea de tehnică de calcul și de procesoare, de utilaje de înaltă tehnologie, inclusiv în industria extractivă, dar și în cea de armament, este critică pentru capacitatea Rusiei de a duce mai departe războiul din Ucraina, explică Popa dorința lui Putin de a beneficia de un răgaz.
Putin nu are aliați în momentul de față. În ciuda presiunilor exercitate asupra lui Lukașenko, inclusiv Belarus refuză să ia parte la războiul terestru împotriva Ucrainei. Armament din China nu primește, iar dronele iraniene, pe care ei le folosesc acum, deși au creat anumite probleme armatei ucrainene, nu sunt de natură să schimba tablou tactic al acestui război.Cosmin Popa, istoric
În plus, pentru Putin, a devenit esențial să „înghețe” războiul pentru a-și consolida regimul intern.
„Tot ce s-a întâmplat în Rusia de la începutul războiului, în termeni militari, politici și economici, i-a arătat lui Putin că trebuie să întreprindă reforme radicale, de ce nu, chiar și epurări, pentru a-și consolida dictatura și pentru a pregăti mai bine Rusia pentru o viitoare confruntare cu Occidentul”, explică Popa
Necesitatea unei opriri temporare a operațiunilor militare ar fi necesare lui Putin și datorită faptului că nu a găsit până acum suficienți aliați și nici furnizori de armament nou.
Importanța contraofensivei ucrainene
Pauza pe care și-o dorește Putin nu se potrivește însă cu ceea ce se întâmplă pe front. În timp ce Putin ieșea triumfalist la Kremlin, la Kiev erau așteptate o serie de decizii importante din partea Consiliului de Securitate al Ucrainei în sensul continuării rezistenței Ucrainei.
„Cred eu că până în momentul de față, declarațiile occidentale arată că nimeni nu ia în calcul o înghețare a războiului, în condițiile lui Putin.”
Un argument pentru continuarea rezistenței Ucrainei constă chiar în veștile ce vin de pe front. Chiar înainte de ceremonia de la Kremlin, Denis Pușilin, „președintele” așa-numitei Republici Donețk, a confirmat faptul că orașul Lyman, cu tot cu gruparea militară rusă de acolo, a fost încercuit de forțele ucrainene. Care ar fi urmările explică Popa.
„Foarte probabil, în următoarele zile, vom asista la noi amenințări cu războiul nuclear din partea lui Putin.”
Putin are nevoie, acum mai mult decât oricând, de o susținere colectivă a tuturor celor aflați la conducerea Rusiei, astfel încât toți să împartă răspunderea pentru aventura în care aceasta a aruncat Rusia și lumea. De aceea, liderul de la Kremlin va mai folosi și alte momente publice, unul dintre el fiind poate ședința Consiliului Federației din 4 octombrie, pentru a-și formula mai clar pozițiile și pentru a-și relua amenințările.Cosmin Popa, istoric
„Procedurile legale de cooptare a teritoriilor noi în componența Rusiei, prevăd atât un acord al Curții Constituționale, cât și un vot în Consiliul Federației .„Pentru Putin este foarte important ca „legalitatea” sa de consum intern să fie respectată, el crezând astfel că se află în fața unui adevărat „examen al istoriei”, explică Popa.
În situația în care Putin va obține acordul Consiliului și al Curții Constituționale, ceea ce este de așteptat, iar Ucraina își va continua rezistența, spune Popa, „cu siguranță vom auzi noi amenințări cu războiul nuclear, posibil să asistăm la noi distrugeri masive a infrastructurii civile, de data aceasta în pretinsul temei al „apărării teritoriului Rusiei”.
