Ministerul Afacerilor Externe salută alegerea sa, despre care spune că este „un succes al diplomației române” și reconfirmă profilul României de „stat profund atașat dreptului internațional și ordinii de drept la nivel internațional, precum și valorilor umanismului sprijinite constant de diplomația română”.
Curtea Penală Internațională este o instanță unică prin mandatul său de sancționare, prin Statutul de la Roma, a celor care comit crime împotriva umanității, crime de război, genocid sau crime de agresiune.
„Ministerul Afacerilor Externe își exprimă convingerea că vasta expertiză a prof. Iulia Motoc în domeniul protejării și promovării drepturilor fundamentale va contribui la consolidarea profesionalismului și a eticii la nivelul Curții Penale Internaționale, întărind actul de justiție la nivel internațional”, transmite MAE.
Și Iulia Motoc salută alegerea sa, „primul român care a fost ales în aceasta demnitate”, de Adunarea statelor părți, într-o postare făcută pe Facebok.
Motoc le mulțumește pentru susținere președintelui Iohannis, ministrului Luminița Odobescu, ambasadorului Cornel Feruta și echipei Misiunii Permanente a României la ONU, în special Amaliei Irina Pufulescu și diplomației românești.
Curtea Penală Internaţională (CPI) este singura instanţă penală internaţională permanentă și a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat pe 17 iulie 1998 și care a intrat în vigoare pe 1 iulie 2002.
În prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI. Adunarea statelor părţi este constituită dintr-un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi 18 membri aleşi pe o perioadă de 3 ani, potrivit Statutului de la Roma al CPI. Adunarea statelor părţi se reuneşte o dată pe an şi, când circumstanţele o cer, ţine sesiuni extraordinare la sediul Curţii sau la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Curtea Penală Internațională este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale.
Prin vocea diplomatului și juristului Vespasian Pella, România a pledat încă din perioada interbelică pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în sprijinul păcii şi stabilităţii în lume, spune MAE.
România a semnat Statutul de la Roma al CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului.
Cel mai recent, România s-a numărat printre statele care, pe 2 martie 2022, au sesizat Procurorul CPI solicitând anchetarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și genocidului comise în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Iulia Motoc a fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), expert în drept internațional și profesor universitar la Universitatea București. Și-a încheiat mandatul, început în urmă cu zece ani, anul acesta, în luna iulie.
Pe 29 martie 2022 a câștigat premiul pentru cea mai bună opinie formulată de un judecător CEDO în anul 2021.
Înainte de a-și începe mandatul la CEDO, în octombrie 2013, a fost judecător la Curtea Constituțională, raportor special al ONU și vicepreședinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.
Pe 28 martie 2023 a fost propusă pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională de Guvernul României.
