Linkuri accesibilitate

Creșterea economică din buget, bazată tot pe consum. Ce ar putea s-o frâneze?


Creșterea economică de 5,5% prevăzută în proiectul de buget de stat pe 2019 se bazează tot pe consumul privat, cel care a impulsionat și până acum avansul economiei românești. Dar cât mai poate crește consumul?

În ultimii ani, apetitul pentru consum al românilor a crescut semnificativ, impulsionat și de majorarea salariilor, accelerarea creditării, a dobânzilor relativ mici din piață și încrederii în piața imobiliară. Dar lucrurile ar putea să nu mai stea la fel.

Chiar dacă au crescut salariile și pensiile, acestea nu se vor reflecta direct în creșterea puterii de cumpărare a românilor, căci inflația, care a tot dat semne de creștere, se traduce automat într-o putere de cumpărare mai slabă, atrage atenția Dan Bădin, partener coordonator Servicii Fiscale și Juridice în cadrul companiei de consultanță Deloitte.

„Majorările de salarii și pensii din ultimii ani se vor topi în parte, ceea ce va duce la limitarea consumului și, în calitatea acestuia de principal motor al economiei, de reducere a creșterii economice”, argumentează el.

Analiștii consultați de Europa Liberă trag semnale de alarmă, căci o economie care se bazează aproape exclusiv pe consum, nu poate galopa la nesfârșit.

Deja, încă de la finalul anului trecut, prognozele indicau o încetinire a creșterii economice. Iar semnele negre se adună deși bugetul de stat este construit pe o creștere economică de 5,5%. Economiștii susțin că aceste date sunt „prea optimiste”. De altfel, ING estimează o creștere de 4,5%, Unicredit de 3%, iar Raiffeisen de 2,5%.

Spre finalul anului trecut, și Comisia Europeană și-a revizuit negativ estimările legate de creșterea economică a României, de la 4,5% cât anticipa la începutul anului 2018, la doar 3,6%. În continuare, pentru 2019, Comisia Europeană anticipează o creștere a PIB de 3,8%, iar pentru 2020 de 3,6%.

„Boom-ul economic al României este așteptat să se tempereze în condițiile în care creșterea consumului privat încetinește și contribuția negativă a exporturilor nete continuă să se înrăutățească”, este menționat în raportul de toamnă al Comisiei Europene.

De altfel, în ceea ce privește inflația, raportul Comisiei Europene menționează pentru 2018, o rată estimată la 4,3%. „Pentru 2019 și 2020, rata inflației ar urma să scadă la 3,5% și respectiv 3,3% pe fondul slăbirii cererii interne”. Iar, din acest punct de vedere, România este, din nou, la extreme. Dacă în 2017, a înregistrat cel mai mic nivel al inflației de la nivelul întregii UE, de doar 1,2%, cu o rată a inflației de peste 4% se îndreaptă spre vârful plutonului UE.

În plus, măsurile economice luate de Guvern, de la creșterea accelerată la salariului minim la taxa pe lăcomie, pun și ele presiune pe prețuri.

„În contextul în care produsele alimentare devin tot mai scumpe, coșul de consum tot mai scump deoarece salariile sunt mai mari, iar companiile au costuri mai mari care se transpun în preț, atunci venitul disponibil al populației scade. Practic, atunci când un român se duce la cumpărături plătește mai mult din cauza inflației, când se duce la bancă plătește mai mult din cauza dobânzilor ridicate”, a explicat pentru Europa Liberă, Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Oricum, în România, consumul individual efectiv, indicatorul care măsoară bunăstarea gospodăriilor și depinde de puterea de cumpărare, reprezenta doar 68% din media la nivel european, la nivelul lui 2017.

Iar mai prost decât România stau Croația, Ungaria și Bulgaria, arată datele Eurostat. Decalajele față de restul UE nu se opresc aici. Un studiu al companiei de cercetare de piață GfK arăta de pildă că, în 2017, puterea medie de cumpărare a cetățenilor UE era de peste 16.400 de euro.

România însă este departe de media europeană, căci puterea de cumpărare pe cap de locuitor se ridica, la nivelul aceluiași an, la doar 4.556 de euro (în ciuda faptului că, procentual, România a înregistrat cea mai mare creștere din UE la acest capitol).

„Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreținere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail. Chiar dacă în creștere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situația este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herțegovina, Macedonia și, parțial, Turcia”, mai arată raportul GfK.

Cine este Antony Blinken, viitorul secretar de stat SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00
XS
SM
MD
LG