Linkuri accesibilitate

Credibilitatea presei din România e pe ultimele locuri în lume: 62% dintre români se tem că nu pot discerne între fake news și știri reale


Portretul românului care citește știri - le ia de pe internet, via smartphone, de pe facebook, dar le dă crezare doar în proporție de 37%, iar în proporție de 62% din cazuri se teme că sunt fake news

Declinul încrederii în știri situează România pe ultimele locuri, 29 din 38, în raportul anual privind consumul de presă, realizat în țări din întreaga lume de către Reuters Institute, din cadrul Universității Oxford

Polarizarea în creștere între diversele redacții, precum și atacurile politicienilor la adresa jurnaliștilor sunt factori care explică parțial scăderea încrederii în presa din România, care a pierdut într-un singur an șapte procente, se arată în raport.

Practic, dintre consumatorii de știri din România, doar 37% creditează presa autohtonă.

Analiza specialiștilor în consumul de știri și încrederea în știrile realizate de jurnaliști profesioniști arată că în România ziariștii sunt polarizați, prezentând știrile „cu vocabular inflamat și diverse grade de revoltă, deși unele redacții au încercat să fie echilibrate”.

Cele mai credibile redacții se străduiesc să prezinte un tablou complet și echidistant al politicii autohtone, în vreme ce brandurile partizane tind să scadă nu doar în încredere, ci și în audiență.

Cele mai credibile redacții sunt considerate de raportul Reuters Institute ProTV, Ziarul Financiar și Digi 24, în vreme ce Antena 3 se sitează pe ultimul loc, al 15-lea. Pe locul 13 este B1TV, iar pe locul 14, România TV. La mijloc în topul credibilității se află, pe locul 6, se află Hotnews, pe locul 7, Adevărul, iar pe locul 8, ziare.com.

Raportul arată că scăderea la capitolul încredere în știrile de presă are ca motiv și atacurile reciproce între diferitele canale media, care se poziționează în favoarea sau împotriva unor tabere politice.

România se situează și între țările cu cel mai scăzut număr de cititori de știri tipărite pe hârtie, doar 19%, în scădere cu trei procente față de anul 2018.

În general, în ultimii doi ani consumul de știri în România a scăzut. Cei mai mulți români se informează din online, asta însemnând inclusiv știri transmise prin rețelele sociale, dar și pe internet a scăzut interesul românilor pentru informații. Dacă în 2017, 88% dintre știri erau aflate de pe mediul online, în 2019 cantitatea acestora a scăzut cu un procent. De asemenea, și știrile de televiziune au pierdut consumatori în rândul publicului din România, patru procente fiind pierdute în doi ani, de la 84%, în 2017, ajungând la 80%, în cursul acestui an electoral.

  • În 2019, s-a schimbat și raportul între puterea televizorului, care a fost detronat de smartphone, astfel că românii urmăresc știrile în proporție de 71% de pe telefonul mobil, față de 56%, în urmă cu doi ani, iar de la televizor, 64%, în vreme ce în urmă cu doi ani erau 72%. De pe tabletă, doar 15% dintre români urmăresc știri, cu două procente mai puțini decât acum doi ani.
  • De notat că doar 10% dintre consumatorii români de presă plătesc pentru conținutul online. Dintre rețelele sociale, facebook este consumat în proporție de 68% pentru știri, față de 86% dintre cei care folosesc această rețea de socializare. Pe youtube merg 78% dintre utilizatorii de internet, însă doar 32% îl folosesc pentru știri, în vreme ce pe WhatsApp, folosit de 64% din românii utilizatori de internet și rețele sociale, tot mai mulți distribuie știri (23%, cu cinci procente mai mulți decât acum doi ani).

Raportul mai arată că 62% dintre români sunt îngrijorați în legătură cu capacitatea lor de a discerne între fake news și știrile reale de pe internet. România este pe locul 12 în topul celor care se tem că sunt victime ale dezinformării. De asemenea, în privința felului în care sunt relatate faptele, românii care au participat la sondaj, în proporție de 50%, consideră că predomină unghiurile negative ale unei relatări. Nu agenda sau relevanța știrilor îngrijorează, ci tonul negativ al prezentării.

Cum stă presa globală în mediul digital

La nivel global însă, presa pierde teren pe internet în favoarea cosumului de produse oferite de aplicații precum Netflix, Amazon Prime, HBO Go, care oferă filme, documentare și muzică plătite.

De asemenea, în țările cu societăți polarizate, în care populismul este în ascensiune, s-a constatat o scădere a încrederii față de presă și, mai cu seamă, față de știrile vehiculate pe internet. Din acest punct de vedere, campaniile de dezinformare de pe facebook și youtube, precum scandalul Cambridge Analytica, au îndreptat consumatorii de știri către brandurile tradiționale, cu jurnaliști profesioniști. Însă, pe termen lung, oamenii sunt tot mai puțin dispuși să plătească pentru știrile și articolele de presă, deși tinerii caută informații contextualizate și care le oferă background, un atu al jurnalismului tradițional.

Facebook Forum

Multimedia

Meleșcanu confirmă negocierile cu Dăncilă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:01 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG