Linkuri accesibilitate

Uciși protejând mediul | Creștere alarmantă a crimelor comise împotriva activiștilor

Schimbările climatice și intensificarea luptei activiștilor pentru a proteja mediul au dus și la creșterea agresiunilor comise de cei care exploatează ilegal pădurile.
Schimbările climatice și intensificarea luptei activiștilor pentru a proteja mediul au dus și la creșterea agresiunilor comise de cei care exploatează ilegal pădurile.

Organizația Global Witness arată că agresiunile împotriva activiștilor de mediu s-au înmulțit, la nivel mondial, în ultima decadă. 227 de persoane au fost ucise în 2020 încercând să protejeze mediul. Studiul nu a inclus și România unde pădurari, dar și activiști sunt adesea agresați.

Global Witness adună date despre agresiunile comise împotriva activiștilor de mediu din 2012. În ultimii ani, arată un raport recent al organizației, pe măsură ce criza climatică s-a intensificat, a crescut și numărul celor care au fost răniți sau uciși încercând să protejeze mediul.

„A devenit clar că exploatarea și lăcomia inexplicabile care provoacă criza climatică determină, de asemenea, violența împotriva apărătorilor teritoriului și a mediului”, e concluzia la care au ajuns reprezentanții organizației, potrivit raportului publicat luni, 13 septembrie.

Cele 227 de atacuri mortale au făcut ca bilanțul de anul trecut să fie cel mai grav de când se adună astfel de date.

Crimele se adaugă numărul imens de alte agresiuni, de la amenințare până la violență sexuală, comise de regulă de infractori care voiau să exploateze ilegal mediul. Global Witness e de părere că datele pe care le-a adunat sunt „aproape sigur subestimate” deoarece multe dintre infracțiuni nu sunt declarate de victime.

Țările cu cele mai multe agresiuni

Jumătate din crimele comise împotriva activiștilor au avut loc în Columbia, Mexic și Filipine. Columbia conduce acest clasament pentru al doilea an la rând, cu 65 atacuri mortale în 2020.

„Acestea au avut loc în contextul atacurilor pe scară largă împotriva apărătorilor drepturilor omului și a liderilor comunității din toată țara, în ciuda speranțelor acordului de pace din 2016. Popoarele indigene au fost afectate în mod deosebit, iar pandemia COVID a servit doar la înrăutățirea situației”, se arată în raport.

În Mexic au fost înregistrate, oficial, 30 de astfel de crime, cu două treimi mai multe decât în 2019. Marea problemă în Mexic e că majoritatea agresiunilor, 95%, au rămas nepedepsite.

În America de Sud, cifre ridicate au mai fost înregistrate în Brazilia și Peru, cele mai multe în regiunea Amazonului. „Aproape 30% din atacuri ar fi fost legate de exploatarea resurselor (exploatare forestieră, exploatare minieră și agroindustrie pe scară largă), baraje hidroelectrice și alte infrastructuri. Dintre acestea, exploatarea forestieră a fost sectorul legat de cele mai multe crime, reprezentând 23 de cazuri”, se arată în raport.

Situația din România

România nu este menționată în raportul Global Witness însă țara noastră are și ea o istorie tristă în ceea ce privește crimele comise de răufăcători care exploatează lemn. Dacă activiști de mediu, precum Daniel Bodnar – de la Suceava, au reclamat în mai multe rânduri că au fost agresați când încercau să relateze exploatările ilegale, în rândul pădurarilor au avut loc mai multe crime în ultimii ani.

Șase pădurari au fost uciși, în ultimele două decenii, de infractorii din codru, ultimul caz fiind cel al lui Liviu Pop, un pădurar din Maramureș care a fost împușcat.

„În ultimii ani au fost agresați peste 600 de pădurari, tehnicieni și ingineri silvici, dar mai ales pădurari. Șase dintre aceștia au fost omorâți de către infractorii surprinși în pădure tăind lemn ilegal. Suntem printre puținele țări din lume și singura din Europa unde se întâmplă astfel de cazuri. Pădurarii sunt agresați pentru că își fac datoria, păzesc pădurea de hoții de lemn, iar aceștia devin chiar criminali”, a precizat pentru Europa Liberă Marian Stoicescu, președintele Federației Sindicatelor Consilva.

Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului

Membrii comunității Declic au adus în faţa ministerului câteva buturugi, replici în mărime naturală ale rămăşiţelor copacilor tăiaţi în păduri.
1/14 Membrii comunității Declic au adus în faţa ministerului câteva buturugi, replici în mărime naturală ale rămăşiţelor copacilor tăiaţi în păduri.
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
Potrivit legislației, parcurile naționale sunt ariile naturale protejate ale căror scopuri sunt „protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național".
2/14 Potrivit legislației, parcurile naționale sunt ariile naturale protejate ale căror scopuri sunt „protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național".
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
În România există 13 parcuri naționale care acoperă o suprafață de cca. 317 mii de hectare. Dintre acestea, 12 parcuri naționale, cu o suprafață de cca. 309,6 mii hectare, se află în administrarea RNP-Romsilva.
3/14 În România există 13 parcuri naționale care acoperă o suprafață de cca. 317 mii de hectare. Dintre acestea, 12 parcuri naționale, cu o suprafață de cca. 309,6 mii hectare, se află în administrarea RNP-Romsilva.
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
În România, mai puțin de o treime din suprafața celor mai multe parcuri naționale este protejată de tăieri. Restul suprafețelor se pot exploata.
4/14 În România, mai puțin de o treime din suprafața celor mai multe parcuri naționale este protejată de tăieri. Restul suprafețelor se pot exploata.
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
În prezent, există o discordanţă majoră între gradul actual de acoperire al teritoriului ţării cu păduri (29%) şi procentul optim de împădurire (40%) stabilit prin Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă din anul 1999.
5/14 În prezent, există o discordanţă majoră între gradul actual de acoperire al teritoriului ţării cu păduri (29%) şi procentul optim de împădurire (40%) stabilit prin Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă din anul 1999.
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
Acţiunile de împădurire în afara fondului forestier sunt la cel mai redus nivel din istoria postbelică. Potrivit INS, în anul 2018, suprafața împădurită a României a crescut cu 72 de hectare de păduri noi, iar conform raportului stării pădurilor realizat de ministerul de resort, în anul 2017 s-au creat 243 de hectare cu păduri noi.
6/14 Acţiunile de împădurire în afara fondului forestier sunt la cel mai redus nivel din istoria postbelică. Potrivit INS, în anul 2018, suprafața împădurită a României a crescut cu 72 de hectare de păduri noi, iar conform raportului stării pădurilor realizat de ministerul de resort, în anul 2017 s-au creat 243 de hectare cu păduri noi.
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
Pentru a ajunge la procentul optim de împădurire de 40%, România trebuie să sporească suprafața împădurită a țării de la 6.929.047 hectare, până la 9.540.000 hectare.
7/14 Pentru a ajunge la procentul optim de împădurire de 40%, România trebuie să sporească suprafața împădurită a țării de la 6.929.047 hectare, până la 9.540.000 hectare.
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
Aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt tăiați ilegal în România în fiecare an, o parte din lemn provenind din pădurile virgine, anunța, în 2019, fostul ministru al Mediului, Costel Alexe.
8/14 Aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt tăiați ilegal în România în fiecare an, o parte din lemn provenind din pădurile virgine, anunța, în 2019, fostul ministru al Mediului, Costel Alexe.
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
În România se găsesc circa două treimi din pădurile virgine ale Europei, majoritatea protejate în cadrul programului Natura 2000. 
9/14 În România se găsesc circa două treimi din pădurile virgine ale Europei, majoritatea protejate în cadrul programului Natura 2000. 
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
Antoniu Bumb, reprezentant Declic, ține în mâini petiția &bdquo;<em>Interziceți tăierea pădurilor din parcurile naționale</em>&rdquo;, care a strâns peste 28.000 de semnături și care a fost înmânată ministrului Mediului.
10/14 Antoniu Bumb, reprezentant Declic, ține în mâini petiția „Interziceți tăierea pădurilor din parcurile naționale”, care a strâns peste 28.000 de semnături și care a fost înmânată ministrului Mediului.
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
În&nbsp;Retezat, pe valea Râului Alb, se taie ilegal pădurea. Acest fapt a fost confirmat comunității Declic, de către Ministerul Mediului.&nbsp;
11/14 În Retezat, pe valea Râului Alb, se taie ilegal pădurea. Acest fapt a fost confirmat comunității Declic, de către Ministerul Mediului. 
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
Tăieri ilegale sunt prezente și în&nbsp;Parcul Național Semenic și în Parcul Național Munții Rodnei, potrivit Corpului de control al Ministerului Mediului.
12/14 Tăieri ilegale sunt prezente și în Parcul Național Semenic și în Parcul Național Munții Rodnei, potrivit Corpului de control al Ministerului Mediului.
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
La finalul întâlnirii cu reprezentanții Declic, ministrul mediului a transmis că ţintele de extindere a Parcurilor Naționale au fost deja asumate, prin Programul de Guvernare.
13/14 La finalul întâlnirii cu reprezentanții Declic, ministrul mediului a transmis că ţintele de extindere a Parcurilor Naționale au fost deja asumate, prin Programul de Guvernare.
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
Ministrul&nbsp;Tánczos Barna a mai declarat că este o prioritate protejarea capitalului natural din cele 13 parcuri și extinderea suprafețelor de protecție din acestea, până la 75%.&nbsp;<em>&nbsp;</em>
14/14 Ministrul Tánczos Barna a mai declarat că este o prioritate protejarea capitalului natural din cele 13 parcuri și extinderea suprafețelor de protecție din acestea, până la 75%.  
Protest cu trunchiuri de copaci în fața Ministerului Mediului, față de tăierile de copaci seculari din parcurile naționale.
Secvența anterioară
Secvența următoare

România vrea să crească pedepsele penale pentru cei care îi agresează pe lucrătorii silvici. Un proiect care prevede creșterea cu 50% a pedepselor primite de cei care agresează pădurari a fost adoptat de Senat și urmează să fie votat și în Camera Deputaților.

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG