Linkuri accesibilitate

Uciși protejând mediul | Creștere alarmantă a crimelor comise împotriva activiștilor


Schimbările climatice și intensificarea luptei activiștilor pentru a proteja mediul au dus și la creșterea agresiunilor comise de cei care exploatează ilegal pădurile.

Organizația Global Witness arată că agresiunile împotriva activiștilor de mediu s-au înmulțit, la nivel mondial, în ultima decadă. 227 de persoane au fost ucise în 2020 încercând să protejeze mediul. Studiul nu a inclus și România unde pădurari, dar și activiști sunt adesea agresați.

Global Witness adună date despre agresiunile comise împotriva activiștilor de mediu din 2012. În ultimii ani, arată un raport recent al organizației, pe măsură ce criza climatică s-a intensificat, a crescut și numărul celor care au fost răniți sau uciși încercând să protejeze mediul.

„A devenit clar că exploatarea și lăcomia inexplicabile care provoacă criza climatică determină, de asemenea, violența împotriva apărătorilor teritoriului și a mediului”, e concluzia la care au ajuns reprezentanții organizației, potrivit raportului publicat luni, 13 septembrie.

Cele 227 de atacuri mortale au făcut ca bilanțul de anul trecut să fie cel mai grav de când se adună astfel de date.

Crimele se adaugă numărul imens de alte agresiuni, de la amenințare până la violență sexuală, comise de regulă de infractori care voiau să exploateze ilegal mediul. Global Witness e de părere că datele pe care le-a adunat sunt „aproape sigur subestimate” deoarece multe dintre infracțiuni nu sunt declarate de victime.

Țările cu cele mai multe agresiuni

Jumătate din crimele comise împotriva activiștilor au avut loc în Columbia, Mexic și Filipine. Columbia conduce acest clasament pentru al doilea an la rând, cu 65 atacuri mortale în 2020.

„Acestea au avut loc în contextul atacurilor pe scară largă împotriva apărătorilor drepturilor omului și a liderilor comunității din toată țara, în ciuda speranțelor acordului de pace din 2016. Popoarele indigene au fost afectate în mod deosebit, iar pandemia COVID a servit doar la înrăutățirea situației”, se arată în raport.

În Mexic au fost înregistrate, oficial, 30 de astfel de crime, cu două treimi mai multe decât în 2019. Marea problemă în Mexic e că majoritatea agresiunilor, 95%, au rămas nepedepsite.

În America de Sud, cifre ridicate au mai fost înregistrate în Brazilia și Peru, cele mai multe în regiunea Amazonului. „Aproape 30% din atacuri ar fi fost legate de exploatarea resurselor (exploatare forestieră, exploatare minieră și agroindustrie pe scară largă), baraje hidroelectrice și alte infrastructuri. Dintre acestea, exploatarea forestieră a fost sectorul legat de cele mai multe crime, reprezentând 23 de cazuri”, se arată în raport.

Situația din România

România nu este menționată în raportul Global Witness însă țara noastră are și ea o istorie tristă în ceea ce privește crimele comise de răufăcători care exploatează lemn. Dacă activiști de mediu, precum Daniel Bodnar – de la Suceava, au reclamat în mai multe rânduri că au fost agresați când încercau să relateze exploatările ilegale, în rândul pădurarilor au avut loc mai multe crime în ultimii ani.

Șase pădurari au fost uciși, în ultimele două decenii, de infractorii din codru, ultimul caz fiind cel al lui Liviu Pop, un pădurar din Maramureș care a fost împușcat.

„În ultimii ani au fost agresați peste 600 de pădurari, tehnicieni și ingineri silvici, dar mai ales pădurari. Șase dintre aceștia au fost omorâți de către infractorii surprinși în pădure tăind lemn ilegal. Suntem printre puținele țări din lume și singura din Europa unde se întâmplă astfel de cazuri. Pădurarii sunt agresați pentru că își fac datoria, păzesc pădurea de hoții de lemn, iar aceștia devin chiar criminali”, a precizat pentru Europa Liberă Marian Stoicescu, președintele Federației Sindicatelor Consilva.

România vrea să crească pedepsele penale pentru cei care îi agresează pe lucrătorii silvici. Un proiect care prevede creșterea cu 50% a pedepselor primite de cei care agresează pădurari a fost adoptat de Senat și urmează să fie votat și în Camera Deputaților.

XS
SM
MD
LG