Cu un an întârziere, FMI acordă Ucrainei un miliard $
Fondul Monetar Internațional (FMI) a acordat Ucrainei, cu un an întârziere, o nouă tranșă de 1 miliard $, după multe anchete și discuții în legătură cu pericolul pus de corupție și de instabilitatea țării.
In martie 2015, FMI a decis să acorde Ucrainei un împrumut de 17,5 miliarde $, livrat în tranșe vreme de 4 ani, cu condiția ca guvernul să dovedească zel in combaterea corupției.
Până acum, Kievul a primit 7,6 milarde $.
Ultima tranșă e mai puțin decât cei 1,7 miliarde $ pe care guvernul spera să-i obțină, indicând îngrijorări persistente în cadrul FMI.
Petro Poroșenko s-a felicitat de faptul că încercările Rusiei de a bloca împrumutul in cadrul FMI au eșuat.
Rusia vrea să-și rezolve problema datoriei cu Ucraina în afara tribunalelor
Cu o zi înainte de reuniunea la New York a Fondului Monetar Internațional (FMI) din 14 septembrie, unde se va decide chestiunea acordării unei noi tranțe de împrumut Ucrainei, ministrul rus de finanțe Anton Siluanov a anunțat că Moscova ar putea bloca prin veto decizia FMI.
Rusia caută în acest fel să pună presiune pe Kiev pentru a forța rezolvarea problemei datoriei cu Ucraina în afara tribunalelor.
Rusia a depus o plângere la un tribunal din Londra, în luna februarie 2016, pentru a recupera împrumutul de 3 miliarde $ acordat guvernului fostului președinte Ianukovici.
Procesul va începe în ianuarie 2017, dar Kievul a anunțat deja că nu va plăti datoriile lui Ianukovici.
Rusia a ”anhilat” NATO în manevrele militare din Crimeea
Rusia a învins NATO, anihlându-i trupele, cel puțin în cadrul manevrelor mlitare pe care le-a dus în Crimeea.
Sistemele de apărare aeriană S-400 ruse au distrus toate țintele aeriene, iar bateriile apărării de coastă „Bal ” și „Bastion” au anihilat țintele de suprafață. La fel, submarinul diesel-electric „Novorossiisk” al Flotei Marii Negre a realizat o lansare de rachete de croazieră spre gruparea navală a „inamicului”.
Pentru recunoaștere aeriană, în timpul exercițiilor au fost folosite dronele „Orlan ” și „Forpost”, care s-au dovedit foarte eficiente in Siria, potrivit ministrului apărării Serghei Șoigu.
Acesta a observat personal exercițiul, motiv pentru care Ucraina și-a exprimat protestul oficial.
Anterior, NATO a condamnat așa-zisele zone de interdictie create de apărarea aeriana rusa, care afectează teritoriul țărilor NATO și a intereselor acestora. Sistemul de apărare aeriană multinivel cuprinde in prezent Crimeea, Kaliningrad, Kamceatka și Siria.
Conform unei surse NATO, zona de interdictie din Crimeea cuprinde Marea Neagră și țările NATO de la Marea Neagră.
Președintele Cehiei Zeman afirmă că peninsula Crimeea nu poate fi retrocedată Ucrainei
Crimeea nu poate fi retrocedată Ucrainei, cu toate că Rusia a comis o ilegalitate, a declarat președintele Cehiei, Miloš Zeman, răspunzând la întrebarea unui cititor al publicatiei Parlamentni listy.
Potrivit lui Zeman, anexarea este totuși o încălcare a dreptului internațional și faptul că dreptul internațional și integritatea teritorialea a Ucrainei au fost încălcate nu se pune la îndoială.
„Pe de altă parte, sunt de acord că Hrușciov a făcut o prostie de neiertat (transferand Crimeea către Ucraina)”, a mai spus Zeman.
Miloš Zeman este cunoscut pentru poziția sa pro-Kremlin. În special, aceasta a cerut în mod repetat ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, pozitia sa fiind in contradictie cu cea a guvernului de la Praga.
Zeman susţine că sancţiunile occidentale aplicate împotriva Rusiei în urma anexării peninsulei ucrainene Crimeea şi a izbucnirii crizei separatiste din Ucraina sunt contraproductive şi provoacă tensiuni.
“Sancţiunile nu sunt numai ineficiente; din contră, ele sunt contraproductive. Ele doar alimentează tensiunile în loc să promoveze o calmare a acestora”, a declarat Zeman pentru agenţia rusă de ştiri TASS.