Atenţionare de călătorie: Ucraina - Focare de rujeolă (pojar)

​

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se deplaseze în Ucraina că, potrivit datelor transmise de Ministerul Sănătăţii din această ţară, în 2018 continuă să se înregistreze noi focare de rujeolă (pojar).

Potrivit Centrului de Sănătate Publică al Ministerului Sănătăţii al Ucrainei, în primele două săptămâni din 2018 s-au înregistrat 1.285 de cazuri de rujeolă (856 copii şi 429 adulţi). Cele mai multe cazuri au fost raportate în regiunile Ivano-Frankivsk: 275, Cernăuţi: 274, Transcarpatia: 194 şi Odessa: 157, informează un comunicat al MAE transmis vineri AGERPRES.

Conform datelor statistice furnizate de autorităţile de resort din Ucraina, în 2017 au fost înregistrate 4.782 de cazuri de rujeolă (1.292 adulţi şi 3.490 copii) în 24 de regiuni din Ucraina, cele mai multe cazuri fiind depistate în regiunea Ivano-Frankivsk: 1.344, Odessa: 1.256 şi Transcarpatia: 637. Începând cu luna septembrie 2017, instituţiile locale abilitate au demarat o campanie intensivă de vaccinare a minorilor, arată sursa citată.

"Recomandarea medicală a specialiştilor constă în a vă verifica statusul vaccinal pentru rujeolă / antecedentele de boală şi, dacă este cazul, să vă vaccinaţi antirujeolic cu minim două săptămâni înainte de efectuarea călătoriei. De asemenea, se recomandă evitarea adunărilor şi a locurilor publice unde boala se poate răspândi uşor", avertizează MAE.

Rada a adoptat un proiect de lege privind reintegrarea teritoriilor ocupate, dar a respins propunerea de întrerupere a legăturilor diplomatice cu Rusia

​
Parlamentul Ucrainei a adoptat, în a doua lectură, un proiect de lege privind reintegrarea teritoriilor ocupate de Rusia in Donbas.

Parlamentul a respins în schimb amendamentul privind întreruperea legăturilor diplomatice cu Rusia, parte a proiectului de lege pentru reintegrarea regiunii Donbas. 72 de parlamentari au votat în favoarea amendamentului, în condiţiile în care necesarul era de 226 de voturi.

În prezent, au fost luate în considerare peste 600 de amendamente, însă niciunul nu a primit sprijinul Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede recunoaşterea ca organizaţii teroriste a autorităţilor din Donbas care nu se află sub controlul guvernului de la Kiev.

Documentul a fost susținut în principal de reprezentanții fracțiunilor coaliției, „Blocul Petro Poroșenko“ și „Frontul Popular“, precum și de Partidul Radical (de opoziție). Împotriva au votat fracțiunile „Samopomoșci” și „Opoziționnîi Blok”.

Rusia este declarată în lege ca „agresor și ocupant“, iar scopul principal al actului normativ este ”eliberarea teritoriilor ocupate și restaurarea integrității Ucrainei”.

Acțiunile Kievului în regiune sunt definite ca „descurajare și aparare în fata agresiunii militare ruse în regiunile Donețk și Lugansk“, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, care definește dreptul statelor la auto-apărare.

Conducerea armatei care este implicată în aceste acțiuni este încredințată Statului Central Operațional al Forțelor Armate din Ucraina. În acest caz, șeful statului poate decide, fără aprobarea Radei Supreme, să impună legea marțială pe teritoriul Donbasului.

Secretarul Comisiei parlamentare pentru securitate națională și apărare, reprezentantul fracțiunii „Blocul Porosenko“ Ivan Vinnik, a declarat ca, de acum încolo, în cazul teritoriilor ocupate ar trebui să fie utilizate nu sintagmele auto-proclamatele „Republica Populara Lugansk“ (LNR) și „Republica Populara Donețk“ (DNR), ci sintagma „reprezentanții administrației de ocupație a Federației Ruse”.

Potrivit lui Vinnik, legea privind reintegrarea Donbasului va permite o protecție mai eficientă a poziției Ucrainei în litigiile juridice cu Rusia din instanțele internaționale.

Stoltenberg: Suedia sau Finlanda nu au dreptul de a fi apărate mai mult decât Ucraina

​

Prezent luni, 15 ianuarie, la conferința anuală pe teme de securitate 'Folk och försvar’ din stațiunea de schi Sälen, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a surprins audiența amintind că NATO nu are nici o obligație să apere Suedia în caz de agresiune externă.

Cu toate că din ce in ce mai mulți suedezi sunt pentru aderarea țării lor la NATO, din pricina amenințării rusești, pe plan politic dezbaterea nu a avansat în ultimii ani.

Suedia nu are o frontieră comună cu Rusia, spre deosebire de vevinele sale Finlanda și Norvegia. Secretarul general NATO Stoltenberg este norvegian, țara sa fiind membru vechi al Alianței, însă este adevărat că din punctul de vedere al legalității interne a NATO, Suedia sau Finlanda nu au dreptul de a fi apărate mai mult decât Ucraina.

NATO este gata să-și redesfășoare forțele pentru a asigura o mai bună protecție a aliaților și a instalat baze militare în țările răsăritene ale Alianței, cum sînt Polonia, România sau țările baltice.

Țările din UE care nu sînt membre in NATO sunt Suedia, Finlanda, Irlanda, Austria, Malta și Ciprul.

Suedia a anunțat recent că este in mod limpede obiectul unor intimidări ale Rusiei, care survoleaza spațiul aerian de la marginea frontierelor sale. Tot așa, s-a anunțat o creștere imnportantă a activităților spionajului rus în Suedia și Finlanda.

Carta fundamentală a NATO prevede apărarea oricărui membru amenințat, altfel zis un atac împotriva unuia din membrii NATO e considerat un atac împotriva tutror.

NATO a invocat o singură dată articolul 5, care prevede acest lucru, și anume imediat după atacurile din New York din 2001. Mai recent, Turcia a cerut ajutorul pentru protejarea frontierei sale cu Siria de atacuri din această țară.

In schimb, pentru apărarea unor țări precum Suedia sau Finlanda NATO ar trebui, cu toate că acestea sînt membre ale Uniunii Europene, NATO ar trebui să obțină un mandat din partea Națiunilor Unite.

Din punctul de vedere al legalității interne a NATO, Suedia sau Finlanda nu au dreptul de a fi apărate mai mult decât Ucraina.

Miniştrii Meleşcanu şi Pop au inaugurat o şcoală românească lângă Cernăuţi

​

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a participat, astăzi, la inaugurarea unei şcoli româneşti în localitatea Iordăneşti - raionul Hliboca din regiunea Cernăuţi, Ucraina, precizând că România nu îi va uita niciodată pe cei care vorbesc şi fac parte din etnia românească.

Şcoala, în care învaţă aproximativ 200 de copii români, a fost construită de autorităţile ucrainene, investiţia ridicându-se la aproximativ 1,3 milioane de euro.

Meleşcanu a spus că România nu îi va uita pe cei care vorbesc limba română şi a precizat că va sprijini Ucraina în domeniul educaţiei.

„România nu o să îi uite niciodată pe cei care sunt vorbitori şi care fac parte din etnia românească. Tot ceea ce ne stă în putere facem pentru a vă ajuta, mai ales în cel mai important domeniu, care este domeniul educaţiei şi al şcolii”, a susţinut ministrul de Externe.

Alături de Teodor Meleşcanu, la eveniment au participat omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, dar şi miniştrii Educaţiei din cele două România şi Ucraina, Liviu Pop şi Lilia Grinevici.

Delegaţia de la Bucureşti a vizitat şi liceul „Mihai Eminescu” cu predare în limba română din localitatea Carapciv, raionul Hliboka.