Actorul Volodimir Zelenski anunță că va candida pentru președinție
Volodimir Zelenski, un actor ucrainean și comedian, a pus capăt mai multor luni de speculații anunțând că va candida în alegerile prezidențiale viitoare ale țării.
În vârstă de 40 de ani, Zelenski, care este creatorul și directorul studiourilor Quarter 95, el a declarat în cadrul unei emisiuni la un spectacol de televiziune la sfârșitul lui 31 decembrie că a decis să candideze pentru a "încerca să schimbe ceva în Ucraina". “Spre deosebire de marii politicieni, nu am vrut să fac promisiunile în zadar. Dar acum, cu doar câteva minute înainte de Anul Nou, vă pot promite că o voi face în mod corect ", a spus el în timpul unui program de comedie din Trimestrul 95 care se difuza pe canalul de televiziune 1 + 1.
Campania pentru votul din 31 martie a demarat cu doar câteva ore înainte ca Zelenski să-și facă anunțul. Președintele Petro Poroșenko nu a anunțat oficial că va lupta pentru un al doilea mandat de cinci ani, dar este de așteptat ca el să o facă. Panourile publicitare ale lui Poroșenko au vizat orașe din Ucraina, subliniind poziția sa de comandant al forțelor armate ale țării și rolul său în asigurarea Ucrainei a unei biserici ortodoxe independente de Moscova.
După ce a obținut 54% din voturi în alegerile din 2014, ratingurile publice ale lui Poroshenko au scăzut, mai ales pe fondul unor probleme economice continue și a lipsei de progrese în ceea ce privește reformele și reducerea corupției. În prezent, principalul rival al lui Poroșenko este Iulia Timoșenko, fostă premier care și-a anunțat candidatura în iunie. Sondaje de opinie recente o arată pe Timoșenko înaintea lui Poroșenko.
Un sondaj efectuat de compania de cercetare Seetarget, efectuat în prima săptămână a lunii decembrie, a arătat Zelenski pe locul al doilea cu 9%. Timosenko a depășit în sondaj cu 12,7%, în timp ce Poroșenko s-a plasat al treilea cu 8,6%.
Dacă ar câștiga alegerile, Zelenski ar putea găsi ușor să intră în rolul de președinte. În prezent, el joacă în seria populară de televiziune “Servitorul poporului", unde îi portretizează pe un profesor obișnuit, care devine președinte. Numirea candidaților la Comisia Electorală Centrală va dura până pe 3 februarie, iar comisia va anunța o listă finală a candidaților la funcția de președinte până la data de 8 februarie.
Germania preia conducerea Forţei NATO de reacţie rapidă
Bundeswehr-ul a preluat azi conducerea Forţei NATO de reacţie super-rapidă.
Potrivit Ministerului Apărării de la Berlin, forţele terestre ale aşa-numitului "vârf de lance" al alianţei militare pentru anul 2019 constau din aproximativ 8.000 de soldaţi.
Armata germană furnizează în jur de 4.000 dintre ei, în plus faţă de aproximativ 1.000 de angajaţi în alte domenii organizaţionale. Alţi soldaţi sunt furnizaţi de aliaţi precum Franţa, Olanda şi Norvegia.
"Vârful de lance" al NATO, denumit oficial Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (Very High Readiness Joint Task Force - VJTF), a fost înfiinţat în urma crizei din Ucraina şi a devenit de atunci un element al strategiei de descurajare împotriva Rusiei.
Caracteristica specială a acestei forţe este gradul înalt de pregătire. De exemplu, forţele avansate trebuie să poată fi desfăşurate în maximum 72 de ore, în timp ce pentru altele perioada este de cinci până la şapte zile.
Pentru soldaţi aceasta înseamnă că trebuie să fie pregătiţi permanent şi ei nu se pot îndepărta de locaţia sarcinilor lor.
Brigada germană de conducere din cadrul VJTF este formată din A 9-a Brigadă blindată de demonstraţie din oraşul Munster, statul Saxonia Inferioară (nord), care şi-a demonstrat abilităţile în timpul exerciţiului NATO Trident Juncture desfăşurat în Norvegia în toamnă.
Pentru extinderea nivelului ridicat de pregătire, soldaţii din VJTF provin în fiecare an din diferite ţări. Italia a contribuit cu cea mai mare parte în 2018, iar în 2020 este rândul Poloniei.
Campania pentru scrutinul prezidenţial din 31 martie a început
Campania pentru alegerile prezidenţiale din Ucraina, care vor avea loc la 31 martie, a început luni, pe fondul tensiunilor privind starea de urgenţă, în vigoare în 10 regiuni din această ţară până în urmă cu câteva zile din cauza incidentului naval din Marea Neagră cu Rusia.
Petro Poroșenko încă nu a spus oficial că va candida pentru al doilea mandat de cinci ani, dar anunțul este așteptat în curând, el având-o ca rivală principală pe fosta prim-ministră, Iulia Timoșenko.
Candidaţii au termen până la 3 februarie pentru a se înscrie în cursa electorală şi până la 8 februarie pentru a-şi înregistra candidaturile la Comisia Electorală Centrală (CEC).
Potrivit ultimelor sondaje, fosta şefă a executivului de la Kiev, Iulia Timoşenko, conduce în intenţiile de vot, cu un procent de 16-18%.
Actualul şef al statului, Petro Poroşenko, a câştigat teren şi este creditat în acest moment cu 14% din intenţiile de vot, ocupând poziţia a doua în topul preferinţelor electoratului, în condiţiile în care la jumătatea lui noiembrie se situa abia pe poziţia a cincea.
Poroşenko, care a devenit preşedinte după câştigarea alegerilor convocate în mai 2014 după înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici, era până de curând criticat pentru felul defectuos în care gestiona economia ţării şi pentru corupţia generalizată, iar realegerea sa părea puţin probabilă.
Însă incidentul naval cu Rusia din Marea Neagră din 25 noiembrie şi impunerea stării de urgenţă l-au ajutat să câştige popularitate, el fiind de altfel criticat de detractorii săi, inclusiv de preşedintele rus Vladimir Putin, că a recurs la ''o provocare preelectorală''.
Este foarte posibil să fie nevoie de un al doilea tur de scrutin, la care şi Timoşenko pleacă drept favorită, însă analiştii sunt de părere că Poroşenko va continua să crească în sondaje pe măsură ce se apropie data alegerilor.
Candidatul clasat pe poziţia a treia în preferinţele electoratului este actorul şi comicul Vladimir Zelenski, cu 8-12% din intenţiile de vot.
Între alţi candidaţi se numără fostul ministru al apărării Anatoli Griţenko, prorusul Iuri Boiko, fost ministru al energiei, şi populistul Oleg Liaşko.
Campania începe pe fondul acuzaţiilor formulate de Poroşenko şi de atotputernicul ministru de interne, Arsen Avakov, conform cărora Rusia intenţionează să se amestece în procesul electoral din Ucraina.
Rusia interzice importurile de zeci de produse, printre care grâu, ciocolată şi bere, provenite din Ucraina
Autorităţile ruse au anunţat sâmbătă că interzic importurile din Ucraina pentru zeci de produse, printre care grâu, ciocolată şi bere, ca răspuns la sancţiunile economice ale Kievului împotriva Moscovei pentru presupusul său rol în criza ucraineană.
"Guvernul rus a decis să interzică intrarea în Federaţia Rusă a unor mărfuri care provin din Ucraina sau care tranzitează teritoriul ucrainean", se arată într-un comunicat transmis de autorităţile ruse, care însoţeşte lista produselor ce fac obiectul acestei interdicţii.
Printre produsele interzise se numără grâul, uleiul de floarea soarelui, ciocolata, pâinea, conservele de fructe şi legume, dulceţurile, berea şi vinul, pamperşii, precum şi anumite tipuri de mobilă şi de motoare.
Interdicţia intră imediat în vigoare, precizează comunicatul, care subliniază de asemenea că aceste măsuri sunt luate ca răspuns la "acţiunile inamicale ale Ucrainei faţă de cetăţeni sau entităţi juridice din Rusia".
Rusia este supusă din 2014 unei serii de sancţiuni economice ucrainene şi occidentale în special din cauza anexării Peninsulei Crimeea, în sudul Ucrainei.
Kievul şi Occidentul reproşează de asemenea Rusiei că îi susţine militar pe separatiştii proruşi în estul Ucrainei, lucru dezminţit de Moscova.
Mai multe ţări occidentale, dar şi Kievul, au acuzat de asemenea Rusia de "acţiuni ilegale" în urma unei recente dispute maritime în Marea Neagră, iar preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin prevăzută cu ocazia summitului G20 din Argentina din urmă cu circa o lună.
Miercuri, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat introducerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, în special pentru "agresiunea împotriva statului ucrainean în Marea Neagră".
Cu o zi în urmă, Rusia anunţase la rândul său că a adăugat 245 de personalităţi şi şapte companii ucrainene pe lista sa de sancţiuni economice împotriva Ucrainei.