Linkuri accesibilitate

Președintele ucrainean Petro Poroșenko și contracandidatul său, actorul Volodimir Zelenskyy înainte de turul de balotaj al alegerilor prezidențiale din 21 aprilie, 2019
Președintele ucrainean Petro Poroșenko și contracandidatul său, actorul Volodimir Zelenskyy înainte de turul de balotaj al alegerilor prezidențiale din 21 aprilie, 2019

Criza din Ucraina. LiveBlog (Dan Alexe)

Ucraina văzută de la Bruxelles.

20:35 12.12.2013

Ucrainenii mai europeni decât moldovenii?

Analistul politic Leonid Litra, într-un interviu cu Europa Liberă:

„Ianukovici trebuie să îşi revizuiască poziţia, să asculte ceea ce îşi doresc cetăţenii pentru că, vă reamintesc, spre deosebire de Republica Moldova, în Ucraina există un suport cvasi-total al integrării europene. Nu este jumate la jumate, aşa cum este în Moldova. Aici [în Ucraina] dorinţa de integrare europeană este mult mai mare şi aceasta, într-un fel, dă tonul discuţiilor.”

---

17:32 12.12.2013
Parlamentul European de partea Maidanului

EUcraina
EUcraina


Reuniți în sesiune plenară, eurodeputații au adoptat joi 12 decembrie o rezoluție care afirmă că „rezultatul summitului de la Vilnius al Parteneriatului Estic, din 29 noiembrie, arată că UE trebuie să facă mai mult pentru a sprijini aspiraţiile europene ale partenerilor săi europeni“.

Parlamentul condamnă presiunea Rusiei asupra Ucrainei, Armeniei şi a altor parteneri estici ca să îi îndepărteze de la semnarea tratatelor cu UE, si cere Uniunii şi statelor membre să răspundă. Parlamentul cere Comisiei să ia în calcul măsuri, dacă Rusia încalcă regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului prin sancţiuni comerciale motivate politic împotriva UE şi a partenerilor săi.

Ucraina - o ocazie pierdută

Deputaţii deplâng decizia preşedintelui ucrainean Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere, numind aceasta „o mare oportunitate ratată”. Ei cer ca o misiune a Parlamentului European să meargă în Ucraina cât de curând posibil şi subliniază că există posibilitatea de a organiza alegeri noi, un instrument al oricărei democraţii, „atunci când este nevoie de o reînnoire a legitimităţii populare”.

Armenia

Rezoluţia exprimă regretul Parlamentului privind decizia Armeniei de a se alătura Uniunii Vamale cu Rusia, după mai mult de trei ani de negocieri privind asocierea cu UE, cerând autorităţilor armeniene să respecte dreptul poporului de a manifesta împotriva lor.

Rusia - la distanţă

Parlamentul „respinge foarte ferm” orice propunere de a include Rusia în acordurile de asociere dintre UE şi partenerii estici.

---
16:37 12.12.2013

De unde vine termenul de Maidan?

Proteste pe Maidanul din Kiev.
Proteste pe Maidanul din Kiev.

Maidan e piața centrală din Kiev, termenul venind in turcă (prin tătarii din Crimeea). Româna (cea din România, nu însă și din Republica Moldova) e singura limbă în care maidan a luat un sens depreciativ.

Venit din turcă, meydan a intrat în toate limbile care au avut de-a face cu Imperiul Otoman, inclusv așadar în Ucraina. In turcă, însă, termenul vine din persană și arabă. Termenul persan care desemnează o piață vine însă la rândul lui din arabă, unde medina înseamnă pur și simplu oraș. Araba însăși luase medina din siriacă și ebraică, in ebraica modernă medina desemnând statul, Medinat Israel. In arabă, de asemenea, e numele orașului prin excelență în care se refugiase Mahomed : Medina.

Este vorba. În orice caz de un termen care trimite la un urbanism avansat, iar în majoritatea limbilor afară de arabă și ebraică maidan desemnează o piață pietruită, un loc central.

Doar în română maidan e practic un teren viran și nepietruit prin definiție... La Kiev e piața centrală a capitalei; la români maidan e doar un teren abandonat... Trimitere la două noțiuni diferite de istorie a urbanismului. Nu ar trebui să ne mirăm: străzile din București erau în trecut atât de noroioase, șuvoaie mocirloase acoperite cu scânduri, încât au fost numite... poduri: Podul Mogoșoaiei, de pildă (Calea Victoriei de azi).

---

14:46 12.12.2013

Revista presei - Ucraina „rechinului” Ianukovici si neputincioasa UE

Vitali Kliciko, lider al opozitiei si fost campion de box
Vitali Kliciko, lider al opozitiei si fost campion de box

Jocul tulbure al lui Viktor Ianukovici, scrie la Bruxelles Le Soir. Le Soir, ca majoritatea presei, subliniază tentativa forțelor speciale ale poliției (Berkut) de a ocupa Maidanul. „S-a văzut de multă vreme că nu se poate avea încredere în declarații și promisiunile lui Ianukovici”, continuă ziarul belgian. Politologul ucrainean Serghei Kiselov e citat cu afirmația: „Ianukovici voia să arate cine e cel care conduce țara. In vreme ce negocia cu Ashton, el știa deja că poliția va interveni în timpul serii.”

Cât despre sugestia ucraineană că în schimbul a 20 de miliarde de euro Kievul ar fi gata să semneze, pentru că atât ar pierde din partea Rusiei, Le Soir remarcă dezechilibrul situației. Ajutorul european adus Ucrainei s-a ridicat la 2,5 miliarde de euro... din 1991 încoace.

Kievul îi face Uniunii Europene o propunere indecentă, titrează Die Welt, cu trimitere probabil la celebrul film cu Robert Redford și Demi Moore, deși în cazul Ucrainei rolurile sînt inversate, pentru că aici sărăntoace e cea care solicită suma obscenă în schimbul promisiunii unei împerecheri de vis.

Ianukovici rechinul se intitulează un comentariu tot în Die Welt (Schlitzohr Janukowitsch, Schlitzohr în sensul de escroc). Autorul, Jacques Schuster, cere insistent Vestului să nu cedeze în fața șantajului omului de la Kemlin.

Knock-out tehnic e titlul comentariului din cotidianul berlinez de stânga Tagesspiegel. Ziarul critică pasiunea liderilor europeni precum Ashton sau (încă) ministrul german de externe Guido Westerwelle pentru opozantul - fost campion de box - ucrainean Vitali Kliciko, cu care vizitatorilor le place să se pozeze pe Maidan.Vesticii nu știu că electoratul lui Kliciko e foarte diferit de el. Faptul că UE ajunge să-l sprijine pe Kliciko e din disperare, nu din convingere. La fel, ar trebui recunoscut faptul că Acordul de Asociere nu oferă prea mult Ucrainei, iar surpriza mimată a europenilor e deplasată.

In Franța, Le Monde, Libération și La Croix au câte un editorial în care cer UE să acționeze ferm, in vreme ce Le Figaro evidențiază că Franța a fost luată pe neașteptate de revoluția de la Kiev. Tot Le Figaro titrează: Ucraina amenințată să explodeze și explică linia de fractură între creștinismul occidental și cel ortodox care scindează de secole Ucraina.

Libération subliniază în același timp că Ucraina e o țară născută abia acum 20 de ani și că în realitate Rusia, și mai ales Putin, nu a acceptat niciodată această independență.

International New York Times (fostul Herald Tribune) scrie că prinși între UE și Rusia, liderii ucraineni debusolați au devenit tot mai imprevizibili, făcând declarații din ce în ce mai bizare.
Mai sobru, Wall Street Journal face o analiză a economiei Ucrainei, subliniind că țara nu mai are lichidități, cash.

Moscovitul Kommersant pare a fi singurul ziar care găsește demn de remarcat că fostul premier polonez (și geamăn neconsolat) cere UE sa impună sancțiuni Ucrainei. Kommersant caută însă doar să provoace puțin dramatism, în acord cu semnul tare (ъ) care îi ornează titlul: Коммерсaнтъ...

In sfârșit, fără legătură cu presa, să mai spunem că în Parlamentul georgian s-au bătut ieri în legătură cu Ucraina. Un deputat din Partidul Național al lui Saakașvili (Единое национальное движение), pe numele lui Gheorghi Baramidze, a cerut să se adopte un document în sprijinul protestatarilor din Kiev, în care să se condamne acțiunile poliției. Un deputat al partidului puterii l-a contrazis și s-a ajuns la încăierare. Ucraina divizează într-adevăr spiritele.

Georgienii în sprijinul demonstraţiilor pro-europene din Ucraina
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:50 0:00


---

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG