Rusia ar putea elibera militarii ucrainieni reţinuţi în Marea Azov
Rusia ar putea elibera cei 24 de militari ucrainieni reţinuţi în urma conflictului naval din Marea Azov în cadrul unui „schimb de prizonieri” cu Ucraina, în cursul acestui an, a declarat astăzi o sursă diplomatică.
Statele Unite şi Uniunea Europeană au făcut apel Administraţiei de la Moscova să elibereze militarii reţinuţi după ce Rusia a capturat trei nave ucrainiene în luna noiembrie.
Rusia consideră că navele au intrat ilegal în apele teritoriale ruse, în timp ce Ucraina consideră capturarea navelor ilegală şi acuză Rusia de agresiune militară.
Sursa diplomatică citată de publicaţia Izvestia a declarat că militarii vor trebui judecaţi iniţial în Rusia, dar este luată în calcul posibilitatea unui schimb, deoarece există mulţi cetăţeni ruşi reţinuţi în Ucraina.
Momentan nu a fost stabilită o dată exactă pentru procesul militarilor, care au transmis că se consideră prizonieri de război, statut respins de Administraţia de la Moscova.
Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014.
OSCE: impasul bugetar pune în pericol misiunile de observare a alegerilor din Ucraina şi Moldova
O dispută privind bugetul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pune în pericol eforturile de planificare a misiunilor de observare a alegerilor viitoare din Ucraina şi Republica Moldova, au declarat joi diplomaţi din cadrul organizaţiei, reuniţi azi la Viena.
Franţa se opune aprobării bugetului pentru 2019 al organizaţiei, de circa 138 milioane de euro (158 milioane de dolari), afirmând că state central-asiatice bogate în resurse energetice nu plătesc o cotă corectă de contribuţie.
'Această situaţie este nejustificată şi nesustenabilă. Este o sfidare la adresa unui multilateralism credibil', a transmis pe Twitter ambasadoarea Franţei pe lângă OSCE, Veronique Roger-Lacan, săptămâna trecută.
SUA contribuie cu 13% la bugetul OSCE, în timp ce Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia asigură în jur de 10% fiecare.
În schimb, state precum Uzbekistan şi Kazahstan au o contribuţie de 0,2% fiecare, iar Rusia, de 4%.
Potrivit unui diplomat de la Viena, Franţa refuză să aprobe bugetul anual dacă baremele de contribuţie nu vor fi modificate.
Ministrul de externe slovac Miroslav Lajcak, care a preluat preşedinţia prin rotaţie a OSCE în ianuarie, a lansat un apel la compromis cu ocazia reuniunii celor 57 de state membre, joi, la Viena.
'Deja am auzit că va fi afectată capacitatea (Biroului pentru Instituţiile Democratice şi Drepturile Omului al OSCE) de a se pregăti misiuni importante de monitorizare de alegeri', a avertizat Lajcak.
Finanţarea misiunii de monitorizare a conflictului din estul Ucrainei, formată din aproape 800 de persoane neînarmate, nu va fi însă afectată de impasul bugetar. Aceasta se face dintr-un buget separat, aproape egal cu bugetul general anual al OSCE.a
Sondajele lui Manafort erau pentru oligarhi ucraineni
Doi oligarhi ucraineni au fost destinatarii sondajelor pe care Paul Manafort, fostul director de campanie al lui Donald Trump în 2016, le-a furnizat unui rus suspectat că ar avea legătură cu serviciile de informaţii de la Moscova.
Serghei Liovocikin şi Rinat Ahmetov, doi oligarhi ucraineni pro-ruşi, i-au plătit milioane de dolari lui Paul Manafort ani de zile pentru acţiuni de lobby.
Aceste plăţi se pare că ar fi încetat în 2015, însă Manafort i-a scris contabilului său în 2016 că aşteaptă 2,4 milioane de dolari pentru activităţi legate de Ucraina, potrivit documentelor judiciare.
Un purtător de cuvânt al lui Manafort a dezminţit pentru CNN că sondajele pe care acesta le-a transmis au fost în schimbul banilor pe care el aştepta să îi primească şi a precizat că furnizarea acestor sondaje corespunde unor vechi datorii pe care le avea înainte de a lucra în echipa de campanie a lui Donald Trump.
Cu toate acestea, CNN a afirmat că, potrivit ultimelor informaţii, Manafort a fost interesat să obţină bani dintr-o ţară străină în momentul în care conducea campania lui Donald Trump.
Potrivit CNN, Ahmetov este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ucraina şi a finanţat Partidul Regiunilor, o formaţiune pro-rusă. Liovocikin a deţinut funcţii importante în timpul mandatului fostului preşedinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici.
Manafort a recunoscut marţi că i-a transmis rezultatele sondajelor unuia dintre foştii săi asociaţi, rusul Konstantin Klimnik, suspectat de către SUA că ar avea legătură cu serviciile secrete din ţara sa. El a negat însă acuzaţiile formulate de procurorul special Robert Mueller potrivit cărora ar fi minţit în legătură cu această chestiune, susţinând că pur şi simplu a uitat detalii în mijlocul unei campanii electorale frenetice.
Invadatorii ruși din Donbas obțin așa-numitele "pașapoarte" în "LPR-DPR”
Secretarul de presă al Ministerului Apărării din Ucraina, Maksym Prauta, a spus că administrația de ocupație rusească emite pașapoarte ale republicilor poporului "Luhansk și Donetsk" nerecunoscute militarilor ruși și mercenarilor aflați în Donbas ocupat, estul Ucrainei.
Ocupanții încearcă să ascundă prezența reală în războiul zonelor din Donetsk și Luhansk ale armatei rusești, inclusiv în serviciul activ, a declarat el în cadrul unui briefing, referindu-se la serviciile de informații ucrainene. Prauta a adăugat că comandamentul focalizării ocupației rusești este intensificarea măsurilor de ascundere a unei alte rotații a ofițerilor ruși în funcții de conducere în formațiuni și unități ale corpurilor militare ruse nr.1 (Donetsk) și nr. 2 (Luhansk).
În special, în timpul rotațiilor, militari ruși au traversat secțiunea frontierei ruso-ucrainene necontrolate de Ucraina, sub supravegherea directă a serviciilor speciale ale Rusiei. "În plus, pentru a evita scurgerile de informații despre prezența personalului militar rus și a mercenarilor (cetățeni ruși) pe teritoriile temporar ocupate din regiunile Donetsk și Luhansk, pașapoartele așa-numitelor" republici "sunt emise cu promptitudine acestor categorii de persoane, în primul rând, ofițerii trupelor armate rusești ", a adăugat Prauta.