Rusia nu va participa la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
Delegația rusă nu va depune cerere de participare la sesiunea din ianuarie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), potrivit unei declarații adoptate astăzi de parlamentul de la Moscova.
După cum se menționează în document, parlamentarii rusi sunt nemutumiti de restrângerea drepturilor Rusiei în APCE. Camera superioară a parlamentului rus susține că APCE „s-a îndepărtat de principiile de bază ale democrației” și a încălcat principiul „egalității suverane a statelor”.
Consiliul Federației consideră că amendamentele la statutul APCE nu asigură drepturi egale delegațiilor naționale si se plange de discriminarea delegației ruse din motive politice.
În aprilie 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a privat delegația rusă de dreptul de a vota în cadrul organizatiei. De asemenea, Moscova a pierdut dreptul de a lucra în structurile de guvernare ale Adunării și de a participa la observarea alegerilor. În iunie 2017, Rusia a anunțat că va suspenda plata contribuțiilor la bugetul Consiliului Europei până la reînnoirea completă și necondiționată a competențelor delegației sale la APCE. Contribuția anuală a Moscovei este de aproximativ 33 de milioane de euro – aproape 10% din bugetul organizației.
În octombrie 2018, Moscova a fixat o condiție pentru intoarcerea in organizație: adoptarea unui amendament la regulamentul APCE care să interzică să priveze delegațiile naționale de dreptul de vot în timpul sesiunilor. APCE a refuzat sa satisfaca cererea Rusiei.
Patru dintre militarii ucraineni capturaţi în Marea Neagră rămân în arest preventiv până pe 24 aprilie
Un tribunal din Moscova a dispus marţi ca patru marinari ucraineni reţinuţi de Rusia în largul coastelor Crimeei, anul trecut, să fie ţinuţi în arest preventiv până la 24 aprilie.
Ceilalţi 20 de militari ucraineni urmează să fie judecaţi.
Instanţe judiciare din Crimeea au decis plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs pe 25 noiembrie 2018 în Marea Azov. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014.
Ucraina a denunţat o "agresiune" a Rusiei şi a instituit Legea marţială timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia. Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO au criticat Rusia şi au cerut măsuri pentru detensionarea situaţiei.
Moscova susţine că navele ucrainene au intrat ilegal în apele teritoriale ruse, acuzaţie respinsă de Ucraina.
Oficial SUA: Rusia continuă să încalce Tratatul Forţelor Nucleare
Diplomaţi americani şi ruşi s-au întâlnit marţi la Geneva pentru a discuta despre Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, din care preşedintele Donald Trump a anunţat intenţia de retragere a Statelor Unite.
"Reuniunea a fost dezolantă deoarece este clar că Rusia continuă să încalce flagrant Tratatul INF şi nu a venit pregătită să explice cum poate reveni la respectarea acordului", a declarat Andrea Thompson, subsecretarul de Stat american pentru Controlul armamentului şi Securitate internaţională.
"Mesajul nostru a fost clar: Rusia trebuie să distrugă sistemul balistic ilegal", a precizat Thompson.
Rusia va reacţiona simetric în cazul în care Statele Unite vor dezvolta noi tipuri de rachete după eventuala retragere din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), a avertizat în decembrie 2018 preşedintele rus Vladimir Putin, observând că Pentagonul are deja în planul bugetar un proiect balistic.
Rusia încalcă în mod clar Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin dezvoltarea unui nou tip de rachetă, a anunţat Alianţa Nord-Atlantică. "Aliaţii au concluzionat că Rusia a dezvoltat şi a instalat un sistem de rachete, 9M729, care încalcă Tratatul INF şi generează riscuri pentru securitatea euroatlantică. Susţinem puternic constatarea Statelor Unite că Rusia îşi încalcă obligaţiile asumate în cadrul Tratatul INF", se arată în comunicatul comun al miniştrilor de Externe din cadrul NATO. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Moscovei să respecte Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), denunţând acţiunile Rusiei împotriva Ucrainei şi Georgiei. "Rusia a dezvoltat, a produs şi a testat un nou tip de rachetă. Sunt sisteme mobile care pot fi depistate greu. Rachetele pot transporta ogive nucleare. Şi pot atinge oraşe europene, fără avertismente sau cu avertismente scurte", a spus Jens Stoltenberg.
"Statele Unite respectă în totalitate prevederile Tratatului INF. Nu au fost aduse noi rachete în Europa. Dar avem noi rachete ruse. Rusia trebuie să ia măsuri imediate pentru a asigura respectarea în totalitate a Tratatului INF. Într-un mod transparent şi verificabil", a insistat Stoltenberg. "Alianţa Nord-Atlantică este un avocat puternic al măsurilor pentru controlul armamentului, pentru a avea cu toţii mai multă siguranţă. Noi vrem dialog cu Rusia, aspirăm la îmbunătăţirea relaţiilor. Dar, pentru a face posibil acest lucru, Rusia trebuie să se conformeze în totalitate angajamentelor internaţionale", a subliniat Stoltenberg.
Donald Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.
Washingtonul insistă că Administraţia de la Moscova a dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acţiune, Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Acordul INF a intrat în vigoare în anul 1987, fiind semnat de preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, cu omologul său din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov. Potrivit cotidianului The New York Times, în afara faptului că Rusia ar fi încălcat Tratatul INF, Administraţia SUA vrea să renunţe la acest acord deoarece este constrânsă să nu dezvolte armament care ar putea fi folosit pentru descurajarea Chinei în consolidarea poziţiei în vestul Oceanului Pacific. Dat fiind că nu este semnatară a Tratatului INF, China a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de acţiune.
Uniunea Europeană a atras atenţia Administraţiei Donald Trump că decizia de retragere a Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) va genera "instabilitate" şi o "cursă a înarmării", cu efecte asupra ţărilor europene.
Rusia comasează armament în Crimeea pentru a bloca accesul complet în peninsulă
Moscova concentrează tehnică militară în Crimeea pentru a bloca complet accesul în peninsula anexată în martie 2014 nu numai pentru potenţialii adversari militari, ci şi pentru organizaţiile umanitare, experţi internaţionali sau misiuni de monitorizare, a declarat luni ministrul ucrainean pentru teritoriile temporar ocupate, Vadim Cernâş, citat de agenţiile de presă locale UNN şi LB.
'Vedem militarizare, restricţii de acces, o ameninţare (sporită) militară şi ştim că, în orice condiţii, Rusia va influenţa traficul navelor (ucrainene) în porturile Mariupol şi Berdiansk' de la Marea Azov, a afirmat acelaşi responsabil, exprimând totodată preocuparea Kievului faţă de desfăşurarea în Crimeea a patru batalioane de rachete mobile sol-aer S-400 Triumf, destinate interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.
Potrivit ministrului ucrainean, Rusia dispune de un 'factor fizic puternic pe care îl foloseşte pentru acest blocaj'. 'În teoria militară, aceasta este aşa-numita zonă care nu poate fi atinsă nici din văzduh, nici de pe mare, nici de pe uscat. De aceea, Moscova foloseşte o componentă militară extinsă pentru a restricţiona accesul nu numai în faţa unor potenţiali adversari pe plan militar, ci şi a organizaţiilor umanitare, experţilor internaţionali, misiunilor de monitorizare etc', a insistat responsabilul de la Kiev.
În contextul acestei politici a Rusiei, Ucraina dezvoltă în prezent o logistică alternativă pentru regiunea Mării Azov şi regiunile sale din estul ţării (Lugansk şi Doneţk), a adăugat el.
După instalarea celui de-al patrulea batalion de sisteme antiaeriene moderne S-400 Triumf la Djankoi (în nordul Crimeii), Moscova a anunţat că peninsula este 'apărată complet în eventualitatea unui atac aerian'.
Celelalte trei batalioane de S-400 Triumf - cu o rază de interceptare a ţintelor aeriene de 400 de km la o înălţime de până la 30 de km - sunt amplasate în împrejurimile localităţii Evpatoria, Feodosia şi Sevastopol din peninsulă.
Relaţiile dintre Rusia şi Ucraina s-au înrăutăţit la sfârşitul lunii noiembrie după incidentul naval din Marea Neagră, când trei nave militare ucrainene au fost sechestrate cu forţa, iar echipajele lor capturate, în apropiere de strâmtoarea Kerci de către gărzile de coastă ruse sub pretextul că ar fi încălcat apele teritoriale ruse.