Partidul lui Saakașvili și-a anunțat candidații
Partidul ucrainean al fostului președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, și-a prezentat candidații pentru alegerile parlamentare din Ucraina, anunțate pentru 21 iulie. Saakașvili se află în fruntea listei Mișcării pentru Forțe Noi și a anunțat că cei de pe liste sunt oameni cu experiență în lupta „împotriva nedreptăților și corupției”.
Saakașvili a fost guvernator al Odesei între 2015-2016 și președinte al Georgiei între 2004-2013. Saakașvili are cetățenie ucraineană care i-a fost reîntoarsă de noul președinte Volodimir Zelenski după ce îi fusese ridicată de fostul președinte Petro Poroșenko, iar cetățenia georgiană i-a fost ridicată odată ce a obținut-o pe cea ucraineană, deoarece Georgia nu permite dubla cetățenie.
Trump ia în considerare impunerea unor sancţiuni care să vizeze proiectul Nord Stream 2
Preşedintele american Donald Trump a declarat că ia în considerare impunerea unor sancţiuni care să vizeze proiectul privind gazoductul rus Nord Stream 2, avertizând Germania că ar putea deveni dependentă de Rusia.
Gigantul rus Gazprom încearcă să construiască, împreună cu firmele europene Uniper, Shell, Engie şi Wintershell, o conductă de 1.200 de kilometri care să transporte gazul natural din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice.
Polonia, Ucraina şi statele baltice se tem că proiectul va creşte dependenţa Europei de gazul provenit din Rusia şi va ajuta Kremlinul să obţină un venit suplimentar de câteva miliarde de dolari.
Klimkin se arată îngrijorat de situația politică din Republica Moldova
Pavlo Klimkin, ministrul de Externe de la Kiev, a declarat că riscul ca Moscova să intervină în afacerile interne din Republica Moldova cu scopul creării unui cap de pod în această țară reprezintă o amenințare pentru sudul Ucrainei.
"Chiar ne pasă de ceea ce se întâmplă în țara vecină, Moldova. Monitorizăm cu mare atenție", a declarat șeful diplomației de la Kiev, care a precizat că diplomatul ucrainean Viktor Krijanovski urmează să sosească marți la Chișinău.
"Toți avem nevoie de o Moldovă europeană și democratică, în timp ce posibilitatea unui nou cap de pod rusesc, care va reprezenta o amenințare pentru sudul Ucrainei, nu se potrivește", a adăugat Klimkin.
Astfel, reprezentanții statului vecin susțin că Ucraina este interesată ca R. Moldova să fie un stat stabil, democratic și european și este gata să ofere, dacă este necesar, asistență în rezolvarea problemelor existente.
„Invităm forțele politice aflate la conducere în R. Moldova să acționeze conform cadrului legal, să soluționeze litigiile prin intermediul dialogului politic, pentru a evita o luptă pentru putere. Important pentru țară și securitatea din regiune este prevenirea unor ingerințe externe care vizează implementarea scenariului rus de federalizare a țării”, se mai arată într-un comunicat al Externelor de la Kiev.
Autoritățile ucrainene mai menționează că Republica Moldova rămâne un partener important pentru Ucraina și un vecin cu care împărtășește interesele comune și un viitor european comun.
În ziua doborârii MH17, unitatea rusă de apărare aeriană acuzată de tir era la granița cu Ucraina
Cel puțin 170 de militari ruși din Brigada 53 de apărare aeriană, staționați lângă Kursk, s-au aflat în apropierea frontierei ucrainene în ziua prăbușirii avionuui de pasageri ai comapniei Malaysian Airlines, care opera zborul cu numărul MH17, în iulie 2014. Potrivit echipei internaționale de anchetă (Joint Investigation Team – JIT), această brigadă a livrat pe teritoriul separatist sistemul antirachetă ”Buk”, care a doborât avionul de pasageri.
Urmele prezenței militarilor rusi au fost descoperite de Novaya Gazeta, care a studiat documentele Ministerului rus al Apărării. În unul dintre documentele brigăzii Nr.53 se afirmă că, cu două zile înainte de prăbușirea avionului, pe 15 iulie, militarii din Kursk au sosit la baza militară de la Milerovo, lângă granița ucraineană. Acolo au primit rații pentru cinci zile și au fost trimisi într-un alt loc. După aceasta, notează Novaya Gazeta, unul dintre vehiculele brigăzii din Kursk a fost descoperit pe teritoriul ucrainean.
Un alt document arata că, cu trei săptămâni înainte de tragedie, la 23 iunie 2014, se transmitea ordinul de asigurare a transferului echipamentului brigăzii 53 de la Kursk la granița cu Ucraina.
Din telefonograma armatei ruse, care a ajuns la dispoziția ziarului, rezultă că transportul echipamentului brigăzii 53 din Kursk urma sa fie efectuat de Brigada 69 Logistică. Aceeași unitate a apărut în ancheta grupului de cercetare Bellingcat privind transportul sistemului „Buk” pe teritoriul Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării nu a comentat investigația Novaya Gazeta. Aminitim ca Rusia a negat categoric implicarea sa în accidentul aviatic din Ucraina.
Avionul companiei Malaysian Airlines, care efectua zbor MH17, s-a prăbușit în regiunea Donetk din Ucraina la 17 iulie 2014. Toți cei 298 de oameni aflati la bord au fost uciși. Echipă internațională de investigare (JIT) a ajuns la concluzia că avionul a fost doborât de un sistem antirachetă ”Buk”.
În mai 2018, JIT a prezentat un raport care arată că sistemul Buk, a cărui rachetă ar fi fost doborat avionul de pasageri Boeing, a sosit în Donbas de la unitatea Brigazii 53 antiaeriane a Forțelor Armate ale Rusiei, desfășurata permanent lângă Kursk. Armamentul a fost localizat pe teritoriul controlat de separatiștii din Donetk, iar după doborarea avionului de pasageri a fost repatriat in Rusia.