Olanda și SUA cer Rusiei extrădarea suspecţilor în doborârea zborului MH17. Cine sunt aceștia?
Procurorul olandez Fred Westerbeke a cerut Rusiei să-i interogheze pe cei patru suspecți în cazul prăbușirii avionului MH17, doborât cu o rachetă în vara anului 2014 deasurpa Donbasului, luând act de faptul că constituțiile Federației Ruse și a Ucrainei nu prevăd extrădarea cetățenilor lor. Cu toate acestea, șeful Politiei Naționale a Olandei, Wilbert Paulissen, a menționat că echipa comună de investigatie (JIT), care include reprezentanți din Australia, Belgia, Malaezia, Olanda și Ucraina, a emis mandate internaționale de arestare pentru suspecți. De asemenea, anchetatorii vor insista asupra interogarii lor.
În schimb, Statele Unite au cerut Rusiei să respecte rezoluțiile ONU și să se asigure că cei acuzați de uciderea a 298 de pasageri ai aeronavei Boeing 777, doborata în iulie 2014 in Donbas, sa fie deferiți justitiei, se arata în declarația secretarului de stat american Mike Pompeo.
Patru gradaţi de rang înalt din rândul separatiştilor din estul Ucrainei, de pe vremea doborârii zborului MH17, inclusiv unul dintre cei mai cunoscuţi lideri de război ai lor, au fost desemnaţi de către echipa internaţională de anchetatori drept suspecţi în această tragedie
IGOR GHIRKIN
În Igor Ghirkin, anchetatorii vizează unul dintre principalii comandanţi ai separatiştilor de la începutul războiului cu aramata ucraineană, în urmă cu cinci ani, şi probabil reprezentantul lor cel mai mediatizat la acea vreme.
Cunoscut de asemenea sub numele de război ”Strelkov” (Trăgătorul), acest rus în vârstă de 48 de ani este un fost agent al Serviciilor de infirnaţii ruse (FSB, fost KGB). El organizează primele miliţii înarmate din voluntari veniţi din Rusia şi din Crimeea, încă de la începutul rebeliunii separatiste în estul Ucrainei, în 2014.
În baza experienţei pe care a acumulat-o în războaiele din Cecenia şi fosta Iugoslavie, el preia apoi conducerea forţelor separatiste în calitate de ”ministru” al apărării ”republicii” autoproclamate Doneţk (DNR).
El organizează apărarea Slavianskului, un bastion emblematic al separatiştilor, până la urmă abandonat forţelor ucrainene la începutul lui iulie 2014. Zborul MH17 este doborât aproape două săptămâni mai târziu.
El este demis din funcţie în august 2014 - în condiţii misterioase - şi se întoarce în Rusia, unde îşi pierde toată influenaţa şi anunţă că se află în dificultate din punct de vedere financiar.
Reacţionând miercuri faţă de dezvăluirile anchetatorilor, el a negat din nou orice implicare a separatiştilor şi a anunţat că nu intenţionează să depună mărturie.
El este vizat deja de altă plângere - depusă în 2015 în Statele Unite de către rude ale unor pasageri morţi în distrugerea zborului MH17.
SERGHEI DUBINSKI
Supranumit, între alte pseudonime, ”Hmuri” (”Trist” în rusă), rusul Serghei Dubinski, în vârstă de 56 de ani, este un veteran al Războiului sovietic din Afganistan şi Primului Război din Cecenia, unde l-ar fi cunoscut pe Igor Ghirkin, de asemenea citat drept unul dintre cei care se fac vinovaţi de doborârea avionului malaysian.
Folosind de asemenea numele ”Serghei Petrovski”, el ar fi fost, în distrugerea avionului aparţinând Malaysia Airlines, conducătorul informaţiilor militare al separatiştilor din ”republica” de la Doneţk.
El ar avea legături cu serviciile militare ruse de informaţii GRU, potrivit autorităţilor ucrainene.
Potrivit site-ului de investigaţii jurnalistice Bellingcat, el este cel care a cerut livrarea sistemului de apărare antiaeriană d tip BUK Rusiei, cu scopul de a susţine forţele separatiste pe front.
El ar fi supervizat în mod personal transportul sistemului în Ucraina şi întoarcerea acestuia în Rusia, după tragedie.
El ar fi plecat din teritoriile separatiste în 2015 şi locuieşte în prezsnt într-o casă, la ţară, în regiunea Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei, nu departe de frontiera ucraineană, potrivit Bellingcat.
OLEG PULATOV
Supranumit ”Ghiurza” (Viperă), rusul Oleg Pulatov, în vârstă de 52 de ani, este un fost ofiţer din cadrul Forţelor armate ruse.
În vara lui 2014, el este unul dintre adjuncţii lui Serghei Dubinski în cadrul serviciilor militare separatiste.
El ar fi ajutat, astfel, la la transportarea sistemului Buk în Ucraina, iar după doborâre la asigurarea securităţii zonei în care au căzut fragmentele MH17.
Potrivit grupului de activişti ucraineni Mirotvoreţ, el locuieşte în prezent în Rusia.
LEONID HARCENKO
Ucraineanul Leonid Harcenko, supranumit ”Krot” (Cârtiţă), în vârstă de 47 de ani, are la rândul său legături cu informaţiile separatiste la momentul distrugerii zborului MH17.
El ajută atât la transportul, cât şi la evacuarea, după doborârea MH17, a sistemului Buk.
El este căutat de justiţia ucraineană în legătură cu participarea sa război alături de separatişti.
Într-un interviu publicat în 2015 de către agenţia de informaţii a rebelilor, el cataloghează autorităţile de la Kiev drept un ”regim fascist”, construit pe o ideologie ”nazistă”.
Soarta sa este necunoscută.
Rusia critică ancheta privind zborul MH17
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei Rusiei, Dmitri Peskov (foto), a criticat miercuri ancheta autorităţilor olandeze privind prăbuşirea în Ucraina a unei aeronave a companiei Malaysia Airlines.
Peskov a declarat agenţiei TASS, preluate de DPA, că "Rusia nu a avut ocazia de a participa" la investigaţiile privind cursa MH17.
"Chiar de la început, din primele zile după această tragedie, (Rusia) a dat dovadă de iniţiativă şi a dorit să se alăture anchetei privind această prăbuşire groaznică", a spus purtătorul de cuvânt.
Parchetul olandez inculpă primii suspecți pentru doborârea avionului MH17
Parchetul olandez va inculpa patru suspecţi pentru ucidere în cadrul anchetei asupra zborului MH17 doborât în 2014 deasupra estului Ucrainei de către o rachetă rusească, iar procesul lor va începe în martie 2020, au anunţat miercuri familii ale victimelor.
''Va avea loc un proces la 9 martie 2020 împotriva a patru persoane suspectate de ucidere'', a declarat presei Silene Fredriksz, al cărei fiu şi soţia acestuia au pierit în această tragedie. Declaraţia sa intervine la scurt timp după ce familiile victimelor au fost informate în această privinţă de către autorităţile olandeze.
''Sunt bucuroasă că procesul va putea în sfârşit să înceapă şi că numele suspecţilor au fost dezvăluite. Este un început. Sunt mulţumită'', a adăugat ea. Întrebată cine a fost responsabil de tragedie, Silene a răspuns: ''Preşedintele rus Vladimir Putin, pentru că el a făcut posibil aceasta. El este principalul responsabil''.
Echipa internaţională de investigaţie comună (Joint Investigation Team, JIT), condusă de Olanda şi compusă de anchetatori din Australia, Belgia, Malaezia, Olanda şi Ucraina urmează să susţină o conferinţă de presă la 13:00 ora locală (11:00 GMT) despre ''ultimele evoluţii ale anchetei'' în cazul zborului MH17.
În mai 2018, aceasta anunţase că a stabilit că racheta care a doborât avionul provenea de la Brigada antiaeriană rusă 53 din Kursk (vestul Rusiei).
Un avion Boeing, aparţinând Malaysia Airlines, care plecase de la Amsterdam spre Kuala Lumpur, a fost doborât deasupra zonei de conflict din estul separatist al Ucrainei la 17 iulie 2014. Toţi cei 283 de pasageri, dintre care 196 erau olandezi, şi 15 membri au echipajului au murit.
Olanda şi Australia, ai cărei 38 de rezidenţi figurează printre victime, au acuzat în mod deschis Rusia că este responsabilă de moartea cetăţenilor lor după dezvăluirile JIT. Pentru prima oară, responsabilitatea pentru această tragedie este imputată Moscovei, care a negat vehement orice implicare, dând vina pe Kiev.
Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a declarat marţi pentru Interfax-Ukraina că un înalt ofiţer rus figurează printre cei patru suspecţi. ''Numele lor vor fi date publicităţii'', a afirmat ea. Transferul de armament, cum ar fi sistemul de rachete antiaeriene BUK, ''este imposibil fără permisiunea unor înalţi responsabili'' ai armatei ruse, a apreciat Olena Zerkal.
Cei patru suspecți, a precizat Westerbeke miercuri, la o conferință de presă, sunt cetățenii ruși Serghei Dubinski, Igor Girkin și Oleg Pulatov și ucraineanul Leonid Harcenko și vor fi judecați în Olanda. Mandatele internaționale de arest vor fi emise „miercuri, 19 iunie” a mai declarat Westerbeke.
Totodată, Comisia comună de Investigație a precizat că dovezile probează o linie directă de comandă între Rusia și separatiștii ucraineni. Și a prezentat, ca dovezi, o serie de convorbiri telefonice și prin rețele de socializare, între suspecți. Încă din 2016, Comisia a informat că sistemul de rachete Buk, utilizat în atac, venea din Rusia. Aparținea brigadei 53 antiaeriene a armatei ruse, care în 2014 a dus-o în estul Ucrainei și ulterior, a retras-o.
Pentagonul a acordat Ucrainei un ajutor militar în valoare de 250 de milioane de dolari
Pentagonul a anunţat marţi că a acordat Ucrainei un ajutor militar în valoare de 250 de milioane de dolari, menit să consolideze capacităţile navale şi terestre ale acestei foste republici sovietice.
Acest nou ajutor, care ridică la un total de 1,5 miliarde de dolari asistenţa militară a SUA pentru Ucraina din 2014 până în prezent, va permite furnizarea de armamente şi radare către armata ucraineană, a precizat Pentagonul într-un comunicat.
Potrivit EFE, printre materialele pe care le vor primi soldaţii ucraineni se numără puşti cu lunetă, echipamente pentru vizibilitate nocturnă, lansatoare de grenade şi diverse dispozitive pentru detectare de proiectile.
"Această cooperare în domeniul securităţii este posibilă datorită progresului continuu înregistrat de Ucraina în ceea ce priveşte adoptarea de reforme instituţionale-cheie în materie de apărare, menite să alinieze apărarea Ucrainei la principiile euro-atlantice", a adăugat Pentagonul.