După Ucraina, Ungaria critică Codul Administrativ român pentru drepturile minorităţilor
Ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó critică adoptarea Codului Administrativ în forma actuală de către Guvernul de la Bucureşti, spunând că în acest fel drepturile minorităţilor nu mai sunt respectate, iar pragul de 20% pentru folosirea limbii materne poate duce la pierderea dreptului, exact ca în Ucraina.
"Este inacceptabil ca România să renunţe la drepturile comunităţilor naţionale", a declarat Péter Szijjártó, ministrul Afacerilor Externe, într-o comunicare trimisă sâmbătă la MTI.
Acesta a mai spus că spre deosebire de propunerea anterioară, care a avut susţinerea majorităţii parlamentare, noul Cod administrativ, adoptat de către Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă, nu numai că nu extinde drepturile minorităţilor, ci chiar ia drepturi existente, dobândite deja.
Péter Szijjártó a subliniat că, în conformitate cu noua lege, o minoritate naţională îşi pierde drepturile de utilizare a limbii materne în cazul în care proporţia sa scade sub pragul de 20%, în timp ce legea anterioară garanta protecţia drepturilor deja dobândite, indiferent de modificarea ulterioară a numărului membrilor comunităţii.
Potrivit noilor prevederi, considerăm că se află în pericol utilizarea limbii materne în instituţiile publice locale chiar şi în localităţile în care proporţia minorităţilor depăşeşte 20%, a adăugat ministrul.
"Regulile internaţionale şi bilaterale protejează drepturile minorităţilor, iar acestea trebuie respectate şi în România", a spus Péter Szijjártó.
Ordonanţa de urgenţă privind Codul administrativ a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial, la 10 zile după ce a fost adoptată de către Guvern. Executivul a adus modificări actului normativ şi săptămâna aceasta.
Astfel a fost modificat articolul 94 referitor la folosirea limbii minorităţilor naţionale, în sensul în care autorităţile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităţilor în unităţile administrativ teritoriale şi în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.
Băsescu și Tomac se vor ocupa de Ucraina în Parlamentul European
Traian Băsescu a obţinut funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, una dintre cele mai importante comisii de la Bruxelles. Eugen Tomac a obţinut funcţia de vicepreşedinte în Comisia de Energie a Delegaţiei la Adunarea Parteneriatului Estic.
Europarlamentarul PMP Traian Băsescu a obţinut funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European. Această comisie este considerată cea mai importantă, deoarece elaborează politica externă a UE împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate.
Funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European este rezevată Germaniei, potrivit unor surse politice de la Bruxelles. Comisia este condusă de David McAllister, parte a partidului german Creştin Democrat, din care face parte şi Angela Merkel. În aceeaşi comisie este şi Silvio Berlusconi, liderul partidului italian "Forza Italia". De asemenea, fostul preşedinte al României va fi parte şi din Delegaţia comisiei parlamentare de asociere UE-Ucraina.
Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a obţinut funcţia de vicepreşedinte al Comisiei de Energie a Delegaţiei la Adunarea Parlamentară a Parteneriatului Estic, din care fac parte statele care au acorduri de asiociere cu UE sau state care vor să adere la Uniune. Din acest parteneriat fac parte şi Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. De asemenea Eugen Tomac va fi membru şi în Comisia pentru Forţă de Muncă.
Rusia își va pierde influența în viitorul parlament ucrainean
Încercările Rusiei de a-și spori influența în Ucraina, țara care se pregătește pentru alegeri in această lună, nu au reușit să obțină mult succes. Relațiile dintre foștii aliați rămân la cel mai scăzut nivel după ce protestele de la Kiev l-au răsturnat pe președintele loial Kremlinului în 2014, iar Vladimir Putin a anexat Crimeea și a pornit un război nedeclarat și negat.
Ucraina rămâne focusata pe integrarea europeana, în pofida încercarilor disperate ale Moscovei de a contracara acest proces, scrie Bloomberg.
O prezență solidă în parlamentul ucrainean ar ajuta foarte mult partea rusă în atingerea acestui obiectiv. Prin urmare, omul de afaceri Viktor Medvedciuk, loial Kremlinului, a reformat partidul ”Platforma opoziției”, înainte de alegerile de pe 21 iulie. Saptamana trecuta, Medvedciuk, a cărui fiică este fina lui Putin, s-a angajat să ajute autoritatile ucrainene în încercarea de a negocia un schimb de prizonieri cu ”separatistii”. Dar nici macar promisiunea de preturi mai mici la energie nu a adus schimbari in nivelul de popularitate al partidelor pro-Kremlin din Ucraina.
Dezamăgirea populara fata de corupția pe scară largă a fost în schimb în avantajul lui Vladimir Zelenski – fost actor care a devenit președinte în primăvară. Promitând să păstreze direcția pro-occidentală a țării, partidul său deține primul loc în sondajele de opinie, înaintea alegerilor parlamentare.
Bloomberg scrie că Putin încearcă să creeze probleme pentru Zelenski, care a preluat postul fără a avea experiență politică. Rusia a început să emită pașapoarte pentru locuitorii din teritoriile ocupate din estul Ucrainei, la câteva zile după alegerea lui Zelenski ca președinte. Această inițiativă complică șansele rezolvarii conflictului.
Între timp, războiul informațiional se apropie de o nouă cotitura. Aliatul lui Medvedciuk cumpără canale TV naționale. Legături familiale, culturale și lingvistice strânse conduc la faptul că o parte a electoratului va sprijini întotdeauna politicienii loiali față de Kremlin.
Un sondaj realizat de grupul ”Rating” în lunile mai și iunie a arătat că două treimi din ucraineni consideră în continuare că Rusia este un stat agresor. Doar un sfert dintre ucraineni au un punct de vedere opus. Având în vedere că alegătorii loiali Krmelinului din Crimeea și în zona de razboi din Donbass nu vor putea să voteze, iar majoritatea cetățenilor ucraineni sprijină obiectivul pe termen lung al aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO, partidele sprijinite de Rusia nu trebuie să se aștepte la o schimbare radicala a componentei Parlamentului, conchide Bloomberg.
Tusk şi Juncker vor reprezenta Uniunea Europeană la summitul Ucraina-UE de la Kiev
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, și şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vor reprezenta Uniunea Europeană la summitul Ucraina-UE de la Kiev, programat să se desfăşoare pe 8 iulie – informează Evropeiska Pravda, adăugând că partea ucraineană va fi reprezentată de către președintele Volodimir Zelenski.
„În cadrul summitului, UE își va confirma sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. La ultimul Consiliu European, liderii UE au decis, din nou, să continue sancțiunile economice impuse Rusiei, din cauza lipsei de progres în privinţa situaţiei din Ucraina” – potrivit agendei summitului, postată pe site-ul Consiliului European.
La reuniunea UE-Ucraina de la Kiev vor fi abordate situația din Marea Azov și măsurile suplimentare de susținere a regiunii, liderii europeni şi cel ucrainean intenţionând, de asemenea, să condamne decizia Rusiei de a acorda cetățenie ucrainenilor din Donbas care locuiesc în zone aflate sub controlul separatiştilor. În plus, liderii UE și cel al Ucrainei vor face schimb de opinii cu privire la viitoarele priorități în relațiile bilaterale, inclusiv următorii paşi în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Acordului de Asociere.
„Va fi analizat progresul înregistrat în implementarea reformelor ucrainene, în special în domeniul combaterii corupției și, totodată, se va discuta despre sprijinul UE pentru acest proces de punere în aplicare a reformelor. Agenda summitului mai include situaţia reformelor în sectorul energetic, în administrație, dar și discuţii pe marginea respectării statului de drept în Ucraina” – mai notează Bruxellesul.