Zelenski a anulat parada militară dedicată Zilei Independenței Ucrainei din 24 august
Zelenski, a anunţat că parada militară dedicată Zilei Independenței Ucrainei, organizată în fiecare an pe 24 august, nu va mai avea loc, iar banii care urmau să fie alocaţi pentru organizarea evenimentului vor fi transferați armatei ucrainene, potrivit Rador.
"De obicei, pe 24 august, de Ziua Independenței Ucrainei, avem paradă militară. Cred că, în acest an, în loc să organizăm o paradă, mai bine alocăm banii eroilor noștri, armatei noastre" - a declarat Zelenski, într-un mesaj video postat pe contul său de Facebook.
Potrivit preşedintelui, cele 300 de milioane de hrivne care ar fi trebuit alocate pentru a organiza parada militară vor fi rediecţionate către armată, urmând ca militarii să primească, astfel, prime de Ziua Independenţei. "Am decis să acordăm 300 de milioane de hrivne tuturor militarilor noștri" - a precizat Volodimir Zelenski. Cu toate acestea, potrivit șefului statului, marcarea Zilei Independenței nu se anulează, ci va avea loc "într-un nou format".
Decizia preşedintelui Zelenski de a anula parada militară de Ziua Independenţei Ucrainei a fost salutată de o parte a societăţii ucrainene, însă există şi voci care susţin că parada putea fi, totuşi, organizată pe seama celor câteva sute de milioane de hrivne alocate pentru iniţiativa noii administraţii prezidenţiale de la Kiev de a se muta într-un nou sediu.
Trupele speciale ucrainene au exfiltrat un suspect principal din operațiunea zborului MH 17
Tocmai s-a aflat că în noaptea de 27 spre 28 iunie, trupele speciale ucrainene au pătruns până în localitatea Snijne, lângă frontiera cu Rusia, regiunea Donetsk, de unde l-au capturat, l-au arestat şi exfiltrat pe teritoriul ucrainean controlat de autorităţile legitime, prezentându-l pe 28 iunie în faţa instanţei din Kiev care l-a arestat pentru 60 de zile pe Volodimir Țemah, în vârstă de 58 de ani, din localitate, şeful apărării antiaeriene la data de 17 iulie 2014, când a fost doborât deasupra Estului Ucrainei zborul Malaysian MH 17 Amsterdam-Kuala Lumpur, cu 298 de oameni la bord, dintre care 196 cetăţeni olandezi.
Totul a pornit de la o înregistrare video apărută şi circulată atunci pe net, care conţine declaraţia lui Țemah potrivit căreia ar fi fost responsabil de apărarea anti-aeriană şi ar fi ajutat, în noaptea de 17/18 iulie 2014, la transportul şi dispariţia dispozitivului militar responsabil de doborârea avionului de pasageri, lansatorul de rachete Buk. Acesta ar fi fost mutat chiar în acea noapte pe teritoriul rus, distrus, tăiat şi împrăştiat, ca să nu mai existe urme, în timp ce echipa care a tras a fost răspândită în numeroase unităţi disparate din Federaţia Rusă, ca să nu i se mai găsească urma.
Acelaşi lucru pare să se fi întâmplat şi cu părţi ale avionului distrus, care nu au mai fost găsite la site-ul unde fusese prăbuşit avionul doborât. O parte din resturi au fost găsite şi filmate în satul Hrabove, circa 80 de kilometric est de Donetsk, la 9 septembrie 2014, două luni după doborârea avionului.
Operaţiunea specială ucraineană s-a derulat rapid, prin surprindere, peste noapte, după ce autorităţile olandeze identificaseră şi anunţaseră public, la 19 iunie, toate datele şi lansaseră urmărirea celor 4 persoane responsabile de doborârea avionului, trei ruşi şi un ucrainean ce lupta de partea ruşilor: Igor Girkin, Serghei Dubinski, Oleg Pulatov şi ucraineanul Leonid Harcenko suspecţi că au jucat rolurile principale în aducerea sistemului Buk care a doborât zborul MH 17, operarea sa şi dispariţia acestuia înapoi în Rusia după efectuarea tragerii, când oficialii ruşi au realizat ce doborâse. Echipamentul aparţinea Brigăzii 53 Anti-aeriene a Forţelor Armate ruse.
Tocmai extragerea sa din Donetsk de către forţele speciale ucrainene într-o operaţiune acoperită şi livrarea sa la Kiev a declanşat alerta la Moscova. Investigaţiile parchetului olandez şi al Dutch Safety Board au ajuns la concluzii concrete, iar participarea lui Volodimir Țemah la proces, în calitate de martor, alături de înregistrarea declaraţiei sale, poate aduce fără dubiu la condamnarea directă a Rusiei nu numai pentru doborârea avionului, ci şi de orchestrarea acoperirii crimei ulterioare, prin distrugerea complexului care a doborât avionul şi încercările succesive de a da vina pe Ucraina pentru doborârea avionului.
Investigaţia comună făcută de Australia, Belgia, Malaesia, Olanda şi Ucraina asupra zborului Malaysian Airlines MH17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur din 17 iulie 2014 anunţase primii 4 suspecţi, fără a limita acuzaţiile şi responsabilităţile la aceştia. „Avem acum informaţia necesară, avem probele că Federaţia Rusă e implicată în această tragedie, în această crimă, într-o formă sau alta“, declarase procurorul olandez Fred Westerbeke în conferinţa de presă din iunie care anunţa şi începutul procesului.
Ucraina pune în funcțiune noul sarcofag ce acoperă deșeurile radioactive de la Cernobîl
Ucraina a dezvăluit, miercuri, o structură care are rolul limitării răspândirii prafului radioactiv rezultat în urma accidentului nuclear produs în anul 1986 la Centrala de la Cernobîl.
Structura propriu-zisă a costat 1,5 miliarde de euro, iar lucrările au durat nouă ani, în cadrul unui proiect cu valoarea totală de 2,2 miliarde de euro.
Construit de către consorțiul Novarka, o asociere a grupurilor Bouygues și Vinci, structura de 108 metri înălțime și 36.000 de tone a fost realizată în 2016, însă a fost finalizată complet în 2018.
Realizarea sarcofagului, care trebuie să asigure securitatea șantierului pentru următorii 100 de ani, va permite dezafectarea precedentului sarcofag instalat de către sovietici.
Construirea sarcofagului care a costat peste 1,5 miliarde de euro a fost finanțată de către Banca Europeană pentru reconstrucție și dezvoltare (BERD) și comunitatea internațională.
”Astăzi, primim cheile instalației, creată prin eforturile a zeci de țări pentru a proteja întreaga planetă și umanitate de contaminarea radioactivă”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, prezent la ceremonia oficială.
Reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat pe 26 aprilie 1986, contaminând, potrivit unor estimări, până la trei sferturi din Europa. După această catastrofă, autoritățile au evacuat sute de mii de persoane și un vast teritoriu, care acoperă peste 2.000 de kilometri pătrați, rămâne încă abandonat.
Trei alte reactoare ale centralei au continuat să opereze după tragedie. Ultimul a fost închis în 2000, marcând sfârșitul întregii activități industriale de la Cernobîl.
Catastrofele de la Cernobîl și Fukushima din Japonia (2011) au fost clasificate la nivelul 7 (efecte considerabile asupra sănătății și mediului), cel mai mare nivel de severitate pe scara internațională a accidentelor nucleare.
În 2005, un raport al ONU a estimat că erau 4.000 de decese confirmate sau care sunt pe cale să se întâmple în cele trei țări care au fost cel mai tare afectate de catastrofa de la Cernobîl. Un an mai târziu, Greenpeace a estimat că tragedia a provocat aproximativ 100.000 de morți. Autoritățile ucrainene au raportat în 1998 aproximativ 12.500 de morți printre lichidatori.
Ucraina a acuzat Rusia de încălcarea Convenţiei de la Montreux
Ucraina a informat Turcia că Rusia ar fi încălcat Convenţia de la Montreux, după ce a remarcat o intensificare a frecvenţei trecerilor submarinelor ruseşti prin strâmtoarea Bosfor, a relatat la sfârşitul săptămânii trecute agenţia de presă ucraineană Ukrinform, citând un responsabil al Statului Major, Leonid Zaliubovski, asistentul comandantului marinei ucrainene pe probleme juridice.
Potrivit agenţiei de presă menţionate, armata ucraineană a furnizat Ankarei date relevante în acest sens prin intermediul Ministerului de Externe al Ucrainei.
"Observăm o intensificare a activităţii submarinelor Federaţiei Ruse, care - sub pretextul traversării în scopul efectuării unor lucrări de mentenanţă - încalcă practic Convenţia de la Montreux privind traversarea (strâmtorii) Bosfor, de care răspunde Turcia. Am transmis MAE ucrainean că există aici anumite probleme. De fapt, aceasta este o încălcare" a legislaţiei internaţionale, a afirmat Leonid Zaliubovski, adăugând că, din câte ştie, diplomaţia ucraineană a informat Ankara despre această situaţie.
În ultimele două luni, armata ucraineană a observat o creştere a activităţii a marinei Federaţiei Ruse atât în Marea Mediterană, cât şi în regiunea Marii Negre, afirmase recent acelaşi oficial ucrainean într-un raport prezentat cu ocazia unei recente conferinţe internaţionale privind dreptul marii, notează Ukrinform.
"Conform acestei convenţii (Montreux - ed.), statele riverane Mării Negre îşi pot trimite submarinele dincolo de Marea Neagră numai în scop de efectuare a unor lucrări de întreţinere ", a spus reprezentantul Statului Major al forţelor armate din Ucraina.
"Dar Federaţia Rusă, sub pretextul efectuării unor lucrări de mentenanţă, realizează de fapt o desfăşurare completă a submarinelor sale în regiunea mediteraneană. Aceasta este o încălcare evidentă a dreptului internaţional", a insistat Leonid Zaliubovski.
În următorii 3-4 ani, Federaţia Rusa intenţionează să construiască încă 14 nave de război pentru desfăşurarea lor în Marea Neagră, a mai spus el.
Convenţia de la Montreux a fost adoptată în 1936. Documentul stabileşte suveranitatea Turciei asupra strâmtorilor Bosfor şi Dardanele. Conform convenţiei, navelor comerciale li se permite să treacă prin strâmtori în timp de pace şi de război.
În acelaşi timp, convenţia reglementează regimul de trecere prin strâmtorile controlate de Turcia pentru statele riverane Mării Negre şi pentru cele neriverane. Pentru ţările neriverane, tonajul total al navelor de război nu trebuie să depăşească 30.000 tone, iar staţionarea maximă a acestora în Marea Neagra nu trebuie să depăşească 21 de zile.
Pe de altă parte, ministrul apărării ucrainean Stepan Poltorak s-a deplasat la locul desfăşurării exerciţiului internaţional Sea Breeze-2019, care se desfăşoară între 1 şi 12 iulie în partea de nord-vest a Mării Negre, a informat RIA Novosti.
La acest exerciţiu ucraineano-american participă aviaţia maritimă şi nave din mai multe ţări membre şi partenere NATO, între care SUA, Marea Britanie, Canada, Italia, Turcia, Polonia, Bulgaria, Grecia, România, Danemarca, Letonia, Estonia, precum Ucraina şi Georgia.
Cu această ocazie, în apele Mării Negre au intrat mai multe nave ale unor ţări neriverane Mării Negre şi pe care Flota rusă din Marea Neagră le supraveghează îndeaproape. După cum a informat Centrul naţional de gestionare a problemelor de apărare din Federaţia Rusă, marina rusă monitorizează îndeosebi distrugătorul american Carney, din clasa Arleigh Burke, echipat cu sistemul de apărare antirachetă Aegis.
Ministerul rus de Externe a menţionat la rândul său că desfăşurarea exerciţiilor ucraineano-americane este o idee periculoasă şi că Moscova va reacţiona în consecinţă: Flota rusă din Marea Neagră a organizat în paralel propriile exerciţii în această perioadă, cu participarea aviaţiei maritime şi a submarinelor.