Ucraina şi Rusia au ajuns la un acord privind un schimb de prizonieri
Ucraina şi Rusia au ajuns la un acord privind un schimb de prizonieri între cele două ţări, fiind vizaţi toţi cei 277 de deţinuţi aflaţi în arest după conflictul din estul Ucrainei.
Kievul preconizează să elibereze 208 de deţinuţi condamnaţi de justiţia ucraineană.
De asemenea, urmează să fie eliberaţi 69 de ucraineeni.
Data exactă a unui schimb nu a fost precizată.
Acordul a fost încheiat în capitala statului Belarus, Minsk, în urma discuţiilor din grupul trilateral, ai cărui membri sunt Rusai şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare din Europa, un mecanism de securitate european însărcinat cu monitorizarea acordului de încetare a focului în estul Ucrainei.
Bezsmertnyi nu a anunţat care va fi data exactă de efectuare a schimbului, dar a afirmat că procedurile pregătitoare ar putea dura câteva luni.
Vadim Pristaiko, un oficial prezidenţial şi nominalizat pentru postul de ministru de Externe al Ucrainei, a declarat săptămâna aceasta că Ucraina şi Rusisa au decis că acest schimb ar putea avea loc în următoarele luni.
Tezaurul sciților din Crimeea
Curtea de Apel de la Amsterdam a amânat pronunțarea sentinței în cazul aurului sciţilor. Colecţia din Crimeea a fost expusă temporar în unul din muzeele olandeze atunci când Rusia a anexat peninsula în 2014.
Instanța a dat un termen de două luni celor două ţări care îşi dispută colecția pentru a prezenta informații suplimentare.
În 2016 justiţia olandeză a hotărât că tezaurul trebuie să revină Ucrainei. Patru muzee din Crimeea au atacat însă decizia în apel.
Putin extinde lista cetățenilor din Donețk și Lugansk care pot cere paşapoarte ruseşti
Vladimir Putin a semnat miercuri un ordin care extinde şi mai mult numărul de cetăţeni ucraineni care pot solicita paşapoarte ruseşti emise în regim de urgenţă.
Moscova a făcut acest pas înainte de alegerile parlamentare ce vor avea loc duminică în Ucraina, în urma cărora un partid deschis apropierii de Rusia ar putea deveni cel mai puternic competitor al şi mai popularului partid Servitorul Poporului, condus de preşedintele recent ales Volodimir Zelenski, potrivit sondajelor de opinie.
Noul ordin al lui Putin, publicat pe site-ul web al Kremlinului, constituie un amendament la decretul semnat anterior de preşedinte, care a simplificat obţinerea de paşapoarte ruseşti pentru locuitorii zonelor din estul Ucrainei aflate sub controlul separatiştilor.
Această posibilitate au avut-o înainte doar cei care au locuit în republicile populare autoproclamate Donețk și Lugansk.
Potrivit noii redactări a decretului, au dreptul să adreseze o cerere de primire a cetățeniei în procedură simplificată cetățenii Ucrainei și persoanele fără cetățenie care au permis de ședere temporară în Rusia, buletinul de refugiat, certificatul privind acordarea de azil temporar pe teritoriul Rusiei sau certificat de participant la Programul de Stat privind acordarea de asistență în strămutarea benevolă în Rusia compatrioților, care au locuit permanent pe teritoriile regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina între 7 aprilie și 27 aprilie 2014.
Pot beneficia de aceeași modalitate de obținere a pașapoartelor rusești copiii, soții și părinții categoriilor de persoane enumerate mai sus. Decretul a intrat în vigoare începând din ziua semnării lui, 17 iulie.
Cinci ani de lupte între armata ucraineană şi forţele susţinute de Rusia au dus la moartea a circa 13.000 de oameni, în pofida armistiţiului încheiat în 2015. Zelenski a declarat că va face tot ce-i stă în putere pentru a pune capăt conflictului.
Putin a extins deja lista persoanelor eligibile pentru emiterea de paşapoarte ruseşti în regim de urgenţă adăugându-i aici pe ucrainenii care au locuit cândva în regiunea Crimeea în Ucraina, înainte ca aceasta să fie anexată de Federaţia Rusă în 2014, precum şi pe cetăţenii din Irak, Yemen, Siria şi Afganistan care au fost născuţi în Rusia în timpul regimului sovietic.
Atât fostul preşedinte al Ucrainei Petro Poroşenko cât şi actualul lider Volodimir Zelenski au reacţionat virulent împotriva măsurii şi au cerut ţărilor partenere să-şi intensifice presiunile diplomatice şi sancţiunile împotriva Rusiei.
Ucrainenii se tem că această măsură ar putea servi ca pretext pentru o viitoare intervenţie militară rusă în această regiune sau că va duce la o situaţie similară conflictelor îngheţate din regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud (Georgia) sau Transnistria (Republica Moldova), unde Rusia a acordat unilateral cetăţenia sa separatiştilor locali.
Rusia prelungește detenția a șase militari ucraineni, capturaţi anul trecut, cu încă trei luni
Un tribunal din Moscova a decis miercuri prelungirea perioadei de detenţie pentru încă trei luni a şase dintre cei 24 de membri ai Forţelor Navale din Ucraina capturaţi anul trecut de Rusia în apropiere de coasta Crimeei.
Curtea va decide tot miercuri ceea ce se va întâmpla cu ceilalţi marinari aflaţi în arest.
Marina rusă i-a capturat pe militarii ucraineni şi cele trei nave pe care se aflau în Strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră de Marea Azov, pe 25 noiembrie 2018, deschizând focul asupra acestora. Moscova i-a acuzat că au pătruns în mod ilegal în apele sale teritoriale, lucru negat de autorităţile de la Kiev.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat în iunie că soarta militarilor ucraineni va depinde de eliberarea cetăţenilor ruşi reţinuţi în Ucraina.
Tribunalul Internaţional de la Hamburg privind Dreptul Mărilor (ITLOS) a cerut în luna iunie Rusiei eliberarea imediată a militarilor ucraineni. Kremlinul a respins solicitarea.