Bielorusia a cerut ajutor Ucrainei pentru dezvoltarea unor rachete
La întâlnirea sa de la sfârşitul săptămânii trecute cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko i-a propus acestuia ca Belarus şi Ucraina să coopereze în domeniul construcţiei de rachete, iar un prim pas pentru demararea unei astfel de colaborări ar putea fi înfiinţarea unor societăţi mixte în alte domenii.
'La ora actuală, lucrăm foarte mult la dezvoltarea industriei rachetelor în Belarus. Nu am avut un astfel de domeniu până acum. Suntem foarte interesaţi să ne ajutaţi în această privinţă', a afirmat Lukaşenko. 'Dacă partea ucraineană ar fi de acord să ne ajute, atunci un proiect comun ar putea fi implementat într-un an şi jumătate sau doi, dar dacă nu aceasta ne va lua patru sau cinci ani şi ne va costa şi mai puţin', a remarcat el.
Belarus, a spus liderul de la Minsk, este gata să investească şi să creeze întreprinderi comune în Ucraina în domenii civile: în industria auto, de construcţie a tractoarelor şi a echipamentelor auto.
Lukaşenko anunţase încă la sfârşitul lunii septembrie că-i va propune omologului său ucrainean realizarea unor proiecte comune în domeniul construcţiei de rachete.
Potrivit acestuia, Minskul a început singur să-şi construiască o rachetă nouă, dar Belarusul nu are competenţele necesare, specialişti cu experienţă corespunzătoare.
Cu toate acestea, Aleksandr Lukaşenko a spus că ţara sa nu intenţionează să construiască rachete intercontinentale.
El a amintit că i-a propus un proiect similar fostului preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, care îl asigurase că proiectul este profitabil şi că Kievul va începe să acţioneze în această privinţă. 'Dar nimic nu s-a întreprins de atunci', a remarcat, între altele, Lukaşenko, care într-o declaraţie făcută anul trecut menţionase că există o cerere mare pe piaţa internaţională la armele inteligente de înaltă precizie.
Primul proiect finalizat de Minsk este un sistem de rachete cu lansare multiplă 'Polonez', creat în 2015, cu sprijinul specialiştilor chinezi.
'Am început să dezvoltăm o cooperare mai activă în sfera militară cu China din cauza faptului că partenerii noştri ruşi nu au fost întotdeauna dispuşi, să spunem aşa, să ne ofere ajutor în crearea unor noi tipuri de arme', afirmase în decembrie trecut ministrul de externe belarus, Vladimir Makei, citat de presa de la Minsk.
Deşi Kremlinul exercită presiuni asupra Minskului asupra accelerării proceselor de integrare în cadrul Uniunii comune dintre cele două state în virtutea unui acord din 1997, Belarus a făcut în ultimele săptămâni paşi de natură să irite Moscova.
Situația pe front astăzi în Donbas
Proteste la Kiev împotriva „capitulării“ lui Zelenski în faţa separatiştilor
Mii de persoane au protestat la Kiev faţă de înţelegerea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu Moscova, prin care ar putea garanta autonomie teritoriilor din est, controlate de separatiştii pro-ruşi.
Reprezentanţii Ucrainei şi Rusiei au ajuns marţea trecută la o înţelegere privind alegerile din regiunea Donbass şi legislaţia privind statutul său special.
Cu toate acestea, mulţi ucraineni au considerat înţelegerea ca fiind o încălcare a promisiunilor făcute de Zelenski în timpul campaniei electorale.
Zelenski a informat în urmă cu o săptămână că va discuta cu Rusia, Germania şi Franţa despre un acord de pace pentru regiunea Donbass.
Acesta a declarat că orice alegeri din Donbass vor fi ţinute doar după retragerea tuturor trupelor ruseşti. Moscova neagă că ar avea trupe în regiune
Presa azi despre problemele lui Trump cu Ucraina
Peste weekend, săptămânalele și numerele speciale de duminică au fost foarte preocupate de Brexit și de problemele lui Trump. Financial Times, la Londra, a scris că rivalul lui Trump Joe Biden a intervenit la mai multe luni după oficialii UE care cereau Kievului demiterea procurorului general Viktor Șokin, așa încât nu se poate spune că el ar fi făcut presiune asupra guvernului ucrainean, cum afirmă Trump.
Biden nu a acționat unilateral, insistă Financial Times, și nici nu a instigat demiterea procurorului Șokin pentru a proteja afacerile în Ucraina ale fiului său Hunter. Mai degrabă, demiterea lui Șokin a fost fructul unui efort internațional de a sprijini instituțiile statului ucrainean slăbit de intervenția Rusiei și de oligarhi. Până când a fost dat afară în martie 2016, procurorul general Șokin împiedica, pur și simplu, aplicarea reformelor anti-corupție, iar UE insista mult ca el să fie înlăturat. Biden a cerut și el asta, însă mai târziu, după europeni.
Tot Financial Times scrie despre strania manieră în care patronul de hoteluri Gordon Sondland, contribuitor financiar la campania lui Trump și numit de acesta ambasador la UE, a devenit intermediarul între președintele SUA și Zelenski de la Kiev. Sondland e numit de cotidianul londonez: an attack dog for Trump’s interests, un câine de luptă pentru interesele lui Trump. Ambasadorul SUA la UE este implicat în ceea ce ar putea duce la încercarea demitere, impeachment, a lui Trump, precum este și Kurt Volker, fost ambasador SUA la NATO și fost trimis al lui Trump pentru relațiile cu Ucraina.