CEDO condamnă Ucraina pentru destituirea unor oficiali după Maidan
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat joi Ucraina pentru destituirea a cinci oficiali în cadrul epurării administraţiei după destituirea preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici.
Magistraţii CEDO au stabilit în unanimitate că o lege promulgată în 2014 de preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, cu scopul de a combate corupţia şi de a elimina din administraţie cadrele fostului regim, a încălcat drepturile celor cinci funcţionari.
Aşa-numita lege a "lustraţiei" nu a ţinut cont de comportamentul individual sau de implicarea persoanelor vizate în activităţi anti-democratice, a arătat CEDO.
Lustraţia a fost una din principalele revendicări ale protestatarilor din cadrul mişcării pro-europene Maidan, care şi-a luat numele de la Piaţa Independenţei (Maidan Nezalejnosti) din Kiev. Poroşenko a folosit legea pentru o campanie de controale împotriva funcţionarilor publici şi a responsabililor politici, reaminteşte AFP.
Trei dintre cei cinci reclamanţi la CEDO au fost destituiţi deoarece deţinuseră posturile în mandatul prezidenţial al lui Ianukovici, între 2010 şi 2014. Altuia i s-a reproşat că nu a depus la timp o declaraţie conform legii lustraţiei, iar ultimului - că a avut funcţii în Partidul Comunist din fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraina, din cadrul URSS, înainte de 1991.
Curtea a recunoscut că funcţia publică şi regimul democratic din Ucraina s-au confruntat cu probleme mari sub regimul Ianukovici şi necesitau reforme, însă a observat că domeniul de aplicare al legii lustraţiei a fost foarte extins faţă de alte măsuri cu acelaşi scop din unele state din Europa Centrală şi de Est. Alte reglementări privind lustraţia li se aplicaseră celor care au colaborat cu serviciile de securitate din state totalitare, în timp ce patru dintre reclamanţii ucraineni lucraseră pentru un stat despre care se presupunea că este bazat pe "principii constituţionale democratice".
În acelaşi dosar, CEDO a condamnat Ucraina şi pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, într-un termen rezonabil, pentru trei dintre reclamanţi. Aceştia au contestat destituirea, în instanţe din Ucraina, timp de patru ani şi jumătate.
Conform sentinţei CEDO, guvernul de la Kiev trebuie să plătească fiecăruia din cei cinci despăgubiri în valoare de 5000 de euro pentru daune morale.
Pence şi Giuliani nu vor coopera cu ancheta privind demiterea lui Trump
Vicepreşedintele SUA, Mike Pence, şi avocatul personal al preşedintelui Donald Trump, Rudolph Giuliani, au transmis că nu vor coopera cu ancheta parlamentară care ar putea conduce la iniţierea procedurii demiterii liderului de la Casa Albă.
De asemenea, Pentagonul a comunicat că nu se va conforma cererii congresmenilor de predare a unor documente în legătură cu suspiciunile că Trump ar fi cerut Ucrainei anchetarea principalului rival politic al său, acţiune ce demonstrează hotărârea liderului SUA de a bloca ancheta iniţiată de democraţi.
Reprezentaţii vicepreşedintelui au declarat că Pence nu va da curs solicitării congresmenilor de a preda documentele privind conversaţia telefonică al lui Trump cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Avocatul Pence, Matthew Morgan, a motivat că ancheta, iniţiată de trei comisii parlamentare, nu a fost până în acest moment autorizată de Camera Reprezentanţilor.
La rândul său, avocatul lui Giuliani, Jon Sale, a declarat că documentele cerute de congresmeni de la Giuliani sunt vizate de principii juridice care protejează relaţia avocat-client şi comunicaţiile prezidenţiale.
Liderul democrat Adam Schiff a reacţionat la refuzul oficialilor americani de a coopera sugerând că Administraţia Trump încearcă să obstrucţioneze Congresul SUA.
Giuliani a primit 500.000 USD de la firma unui finanţator al campaniei Trump
Omul de afaceri Lev Parnas, originar din Ucraina, este un apropiat al lui Giuliani şi a fost implicat în eforturile lui Rudolph Giuliani, avocatul personal al lui Donald Trump, de investigarea a afacerilor familiei principalului rival politic al lui Trump, fostul vicepreşedinte Joseph Biden.
Giuliani a declarat pentru Reuters că firma Fraud Guarantee, cofondată de Parnas, a angajat compania sa de consultanţă, Giuliani Partners, în august 2018, pentru servicii de asistenţă juridică privind chestiuni de reglementare.
Procurorii federali "examinează interacţiunile lui Giuliani" cu Parnas şi cu un alt asociat al avocatului, Igor Fruman, care a fost, de asemenea, pus sub acuzare pentru finanţarea ilegală a campaniei lui Trump, a declarat duminică o sursă din cadrul autorităţilor.
Cotidianul The New York Times a relatat săptămâna trecută că Parnas le-a spus asociaţilor săi că i-a plătit lui Giuliani sute de mii de dolari pentru ceea ce avocatul susţine că ar fi fost asistenţă juridică şi în afaceri. Luni, Giuliani a confirmat, pentru prima dată, că suma totală primită s-a ridicat la 500.000 de dolari.
Potrivit unei rechizitoriu, întocmit de procurorii americani, un om de afaceri neidentificat din Rusia a aranjat transferul a 500.000 de dolari din conturi bancare străine într-un cont din SUA, controlat de Fruman, în septembrie şi octombrie 2018. Banii au fost folosiţi, parţial, de Fruman, Parnas şi alţi doi indivizi inculpaţi, pentru obţinerea de influenţă în rândul politicienilor americani, se arată în rechizitoriu.
Giuliani a afirmat că este sigur că banii primiţi sunt dintr-o "sursă internă", dar nu a vrut să precizeze de unde provin.
"Ştiu, fără vreo îndoială, că sursa de unde provin banii nu este o sursă îndoielnică", a declarat avocatul într-un interviu pentru Reuters.
Situația pe front astăzi în Donbas
