Asociatul lui Giuliani, Lev Parnas, gata să depună mărturie
Lev Parnas, un om de afaceri ucraineano-american pus sub acuzare care are legături cu avocatul personal al lui Donald Trump, Rudy Giuliani, este pregătit să răspundă solicitărilor de a depune oficial mărturie venite de la cei care conduc ancheta din Congres pentru destituirea preşedintelui, a declarat avocatul său luni pentru Reuters.
Parnas, care l-a ajutat pe Giuliani să găsească informaţii compromiţătoare despre rivalul politic al lui Trump, fostul vicepreşedinte Joe Biden, este o figură cheie în ancheta pentru punerea sub acuzare a preşedintelui care urmează să decidă dacă Trump s-a folosit de funcţie pentru a obţine un câştig politic personal.
Decizia sa de a lucra acum cu comisiile abilitate ale Congresului reprezintă o schimbare semnificativă, după ce luna trecută Parnas a respins o cerere a aceloraşi comisii de a furniza documente sau de a depune mărturie.
"Vom onora şi nu vom evita solicitările comisiilor în măsura în care sunt adecvate din punct de vedere legal şi protejează cu scrupulozitate drepturile dlui Parnas, inclusiv al 5-lea amendament", a spus avocatul Joseph Bondy, referindu-se la dreptul constituţional al clientului său de a evita autoincriminarea.
Precedentul său avocat, John Dowd, le-a scris comisiilor din Camera Reprezentanţilor la începutul lui octombrie pentru a se plânge că solicitările lor de documente "excesiv de ample şi nejustificat de împovărătoare".
Parnas a pledat nevinovat într-un tribunal federal din Manhattan la acuzaţia că ar fi fost implicat într-o schemă care a utilizat o firmă fantomă pentru a dona bani unui comitet pentru alegeri pro-Trump şi a strânge bani ilegal pentru un fost congresman în cadrul efortului de a-l înlătura pe fostul ambasador al SUA în Ucraina.
Dosarul în care este inculpat nu abordează chestiuni implicate în ancheta pentru destituirea lui Trump.
Lev Parnas ar fi un martor crucial dacă va coopera, potrivit Reuters. El susţine că a jucat un rol cheie în a-l pune în legătură pe Giuliani cu oficiali ucraineni în timpul investigaţiei avocatului asupra lui Joe Biden şi a fiului său Hunter.
Fosta ambasadoare SUA în Ucraina spune că s-a simţit "ameninţată" de Trump
Marie Yovanovitch, fostă ambasadoare SUA în Ucraina, le-a spus congresmenilor că s-a simţit ameninţată de o afirmaţie criptică despre ea făcută de preşedintele american Donald Trump într-o conversaţie telefonică cu Volodimir Zelenski.
În cadrul audierii sale în Camera Reprezentanţilor, în cadrul anchetei ce ar putea duce la demiterea liderului de la Casa Albă, Yovanovitch a afirmat că a fost "foarte îngrijorată" după ce Trump i-a spus lui Zelenski că: "Ei bine, ea (Yovanovitch) va trece prin nişte lucruri".
Yovanovitch s-a declarat "şocată" de ceea ce a spus liderul american. "Nu ştiam ce a vrut să spună", a spus fosta ambasadoare, adăugând: "Am fost foarte îngrijorată. Încă sunt".
Camera Reprezentanţilor a publicat luni primul transcript al unora dintre audierile efectuate în ancheta privind Ucraina, care ar putea duce la demiterea preşedintelui american Donald Trump.
Preşedintele Donald Trump a demis-o pe Marie Yovanovitch din funcţia de ambasador al SUA la Kiev în luna mai.
Camera Reprezentanţilor, aflată sub controlul opoziţiei democrate, a lansat o investigaţie parlamentară care ar putea conduce la iniţierea procedurii demiterii preşedintelui Donald Trump, suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden. În cadrul investigaţiei, Camera Reprezentanţilor a trimis citaţii prin care le solicită unor membri ai Administraţiei de la Washington participarea la audieri şi furnizarea documentelor referitoare la contactele preşedintelui Donald Trump cu Ucraina.
Ca reacţie, Comisia pentru Afaceri Judiciare din Senatul SUA, în care republicanii deţin majoritatea, a anunţat lansarea unei anchete privind presupuse acte de corupţie în Ucraina.
Stenogramele unor audieri în ancheta privind Ucraina publicate de comisiile din Camera Reprezentanţilor
Comisiile din Camera Reprezentanţilor au publicat transcriptul unor audieri în cazul privind Ucraina. Transcriptul conţine declaraţii ale fostului ambasador american în Ucraina, Marie Yovanovitch şi ale lui Michael McKinle, fost consilier al secretarului de Stat Mike Pompeo.
Cei doi diplomaţi au susţinut că Departamentul de Stat a fost folosit pentru a atinge scopuri de politică internă ale preşedintelui Donald Trump şi au avertizat că acest lucru a afectat interesele Statelor Unite.
McKinley a informat că s-a retras din funcţie după de Departamentul de Stat a ales să nu o susţină pe Marie Yovanovitch, fostă ambasadoare SUA în Ucraina, în faţa atacurilor din partea liderului de la Casa Albă.
"Problema este atunci când interesele private împiedică munca diplomaţilor. Problema este atunci când politicienii şi ţările din spatele Ucrainei realizează cât de uşor este să foloseşti ficţiunea şi aluziile pentru a ne manipula sistemul", a declarat Yovanovitch.
Comisiile au publicat transcriptele în contextul în care se pregătesc pentru audierile publice care vor avea loc luna această. Republicanii au acuzat că ancheta nu este suficient de transparentă, însă democraţii susţin că urmează regulile Camerei Reprezentanţilor în efectuarea acesteia.
Putin e gata de o întâlnire în 'formatul Normandia' în caz de nevoie urgentă
Vladimir Putin este interesat în desfăşurarea unei întâlniri în 'format Normandia' (Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia) cu privire la rezolvarea conflictului din Donbas în caz de nevoie urgentă, a declarat duminică seara purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în emisiunea săptămânală "Moscova. Kremlin. Putin" de pe canalul "Rusia-1", potrivit TASS.
'Preşedintele (rus) a spus în mod repetat, inclusiv în timpul vizitei de săptămâna trecută la Budapesta, că este pregătit de orice fel de reuniune, fiind interesat ca summiturile în 'formatul Normandia' să continue', a afirmat Peskov, reiterând că Vladimir Putin este dispus să participe la o astfel de întâlnire în caz de nevoie urgentă.
În octombrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului declarase că procesul de pregătire a summitului s-a complicat din cauza noilor abordări ale 'uneia dintre părţi', fără să precizeze despre care parte a 'formatului Normandia' este vorba.
Ministerul de Externe ucrainean a anunţat anterior că data desfăşurării summitului cu privire la situaţia din estul Ucrainei a fost stabilită la nivel înalt, dar mai este nevoie de o confirmare din partea tuturor ţărilor participante la negocierile în patru.
La 29 octombrie, Kievul a anunţat că început să-şi retragă forţele din Zolotoe, o localitate situată în apropierea de linia de contact în regiunea Lugansk (estul Ucrainei). Concomitent separatiştii proruşi au făcut un anunţ similar, conform mass-media ucrainene.
În acelaşi timp, ministrul de externe ucrainean, Volodimir Pristaiko, nu a exclus ca un summit în 'formatul Normandia' să aibă loc până la sfârşitul acestei luni, având în vedere că autorităţile de la Kiev au acceptat aşa-numita 'formulă Steinmeier' de rezolvare a conflictului din Donbas, propusă de actualul preşedinte al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, pe când era ministru de interne, care prevede retragerea forţelor de ambele părţi de pe linia de contact, desfăşurarea de alegeri în regiunile separatiste şi acordarea ulterioară a unui statut special pentru acestea.
Într-un interviu acordat vineri canalului tv ucrainean TSN, Pristaiko declarase că ultima condiţie pe care Kievul trebuie să o îndeplinească înainte de o reuniune în 'formatul Normandia' este separarea forţelor în localitatea Petrovski, proces îngreunat din cauza că rebelii separatişti au încălcat armistiţiul şi au tras tiruri de mortieră asupra poziţiilor ucrainene.