Ungaria a prezentat Ucrainei o propunere privind învăţământul în Transcarpatia
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto le-a prezentat vineri oficialilor ucraineni o propunere privind învăţământul în limba ucraineană în cazul minorităţilor şi folosirea limbii materne a etnicilor unguri din Transcarpatia.
Szijjarto a participat la o conferinţă de presă comună cu vicepremierul ucrainean Dmitro Kuleba, după întrevederea avută la Kiev. ''Înţelegem dorinţa Ucrainei de a asigura că fiecare cetăţean care trăieşte pe teritoriul ei trebuie să poată vorbi limba ucraineană, dar şi noi dorim să ne asigurăm că etnicii unguri care trăiesc în Transcarpatia îşi pot folosi limba maternă'', a declarat ministrul ungar de externe.
''Considerăm că ambele obiective pot fi atinse în acelaşi timp'', a completat el, adăugând de asemenea că i-a prezentat propunerea ungară ministrului ucrainean al educaţiei, Anna Novosad, şi a convenit cu aceasta ca ea să se întâlnească în viitorul apropiat cu asociaţia profesorilor unguri din Transcarpatia.
Szijjarto a mai spus că guvernul de la Budapesta are un interes clar să reconstruiască relaţii bune de vecinătate cu Ucraina. ''Totuşi, dorim să realizăm unele poveşti de succes pragmatice care ar putea contribui la reconstruirea relaţiilor dintre ţările noastre'', a subliniat el. ''De aceea am adresat o invitaţie pentru o întâlnire a comisiei de cooperare interguvernamentală la Budapesta, în martie'', a anunţat şeful diplomaţiei ungare.
Szijjarto şi Koleba au convenit că, după o întrerupere de şapte ani, a sosit momentul ca această comisie să se reunească din nou. Budapesta ar dori ca la această întâlnire să se cadă de acord asupra deschiderii a cel puţin unui nou punct de frontieră între cele două ţări, a precizat ministrul ungar.
Alte obiective ale reuniunii, a continuat el, includ încheierea unor acorduri privind o linie de credit oferită anterior de Ungaria pentru infrastructură, dezvoltarea cooperării în sectoarele agricol şi veterinar, precum şi recunoaşterea reciprocă a titlurilor universitare.
''Sunt de acord împreună cu Dmitro Kuleba că Trasncarpatia trebuie să devină o poveste de succes. Ungaria este pregătită să-şi continue programul de dezvoltare lansat în Transcarpatia şi să susţină activitatea instituţiilor de învăţământ, culturale şi de sănătate din regiune'', a mai spus Szijjarto.
''Dacă reuniunea comisiei (interguvernamentale) va fi un succes, ea va crea premisele unui summit în primăvară între preşedintele Volodimir Zelenski şi premierul Viktor Orban'', a concluzionat el, menţionând de asemenea că Ungaria este dispusă să ofere sprijin umanitar Ucrainei şi a salutat planificata deschidere a unei curse aeriene directe între Budapesta şi Zaporojia.
La rândul său, vicepremierul Dmitro Kuleba a declarat că ministrul ucrainean al culturii va elabora un proiect de lege privind protejarea drepturilor minorităţilor pe care-l va pune în dezbatere publică. El a adăugat că guvernul de la Kiev va face toate eforturile posibile pentru a promova drepturile minorităţilor, conform angajamentelor sale internaţionale, şi nu va întârzia adoptarea legii.
Szijjarto s-a mai întâlnit la Kiev cu omologul său ucrainean Vadim Pristaiko şi cu premierul Oleksi Honcearuk.
Relaţiile dintre Budapesta şi Kiev s-au tensionat mai ales în ultimii doi ani, după ce parlamentul ucrainean a adoptat o nouă lege a educaţiei. Votată la începutul lunii septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele de la acea vreme, Petro Poroşenko, noua lege a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei.
Conform actului normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Noul prim-ministru din Donețk e cetățean rus
Un cetăţean rus, Vladimir Paşkov, a fost desemnat joi prim-ministru al autoproclamatei republici populare Doneţk din estul separatist prorus al Ucrainei, numire de care Kremlinul a spus că se delimitează.
''Rusia nu participă sub nicio formă în acest conflict (din estul Ucrainei - n. r.). Nu este o titulatură oficială a unui funcţionar'', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a adăugat că decizia lui Paşkov de a accepta respectiva sarcină este doar o decizie a unei ''persoane fizice'', aşadar ''nu există nicio contradicţie''.
Vladimir Paşkov, care l-a înlocuit pe Aleksandr Anancenko, a fost anterior viceguvernator al regiunii ruse Irkuţk şi viceprimar al oraşului Braţk din aceeaşi regiune. El a mai lucrat şi pentru compania rusă Vneştorgservice, care în 2017 a preluat controlul asupra mai multor fabrici de pe teritoriul provinciilor ucrainene Doneţk şi Lugansk.
Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei, Rusia îi finanţează pe separatiştii din aceste provincii prin intermediul companiilor create de Paşkov, pentru a eluda sancţiunile economice. Acelaşi serviciu susţine că liderii separatişti din Doneţk şi Lugansk sunt numiţi de Vladislav Surkov, consilier pentru Ucraina al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Presa rusă scrie că Surkov va părăsi în curând acest post ca urmare a unei schimbări în politica Rusiei faţă de Ucraina după întâlnirea pe care preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, au avut-o în decembrie.
Proteste în jurul reformei funciare
O busculadă între deputaţi a avut loc joi în Parlamentul ucrainean, care a început să examineze în ultimă lectură un controversat proiect de lege care autorizează vânzarea de terenuri agricole fertile.
În jur de 15 parlamentari ai partidului prezidenţial şi ai formaţiunii de opoziţie Batkivşcina (Patria) s-au încăierat scurt la tribună, blocată din timpul dimineţii de alţi deputaţi care încercau să împiedice votul.
"Parlamentul este un loc de discuţie, apăraţi-vă cauza discutând, şi nu sărind ca maimuţele", a declarat vicepreşedintele legislativului, Ruslan Stefanciuc, membru al partidului prezidenţial Servitorul Poporului.
"A vinde terenurile ucrainenilor este o crimă! Reveniţi-vă!", a spus la rândul său deputatul prorus Vadim Rabinovici, în timp de aproximativ 1.000 de protestatari, în principal militanţi de extremă-dreapta şi ai partidului Batkivşcina, protestau în faţa Parlamentului împotriva proiectului de lege.
Încăierările, busculadele şi altercaţiile nu sunt aşa rare în Parlamentul ucrainean, unde dezbaterile sunt deseori tensionate.
Legea privind reforma funciară, apărată de preşedintele Volodimir Zelenski, are parte la rândul său de o opoziţie puternică, marcată de mai multe manifestaţii care au făcut circa 20 de răniţi în decembrie.
Zelenski promite deschiderea din octombrie a vânzării de terenuri agricole, o măsură extrem de aşteptată de investitori şi care, conform Băncii Mondiale, ar putea contribui la creşterea economică anuală a Ucrainei cu 1,5 puncte procentuale suplimentare.
Reforma stârneşte totuşi destul de multă îngrijorare în rândul populaţiei, în special printre agriculturi, care se tem că vor pierde terenurile pe care le exploatează acum prin închirierea de la proprietarii lor.
După adoptarea cu dificultate, în primă lectură, a legii în noiembrie, a doua şi ultima lectură era aşteptată la o lună după, însă a fost întârziată din cauza manifestaţiilor şi a necesităţii de a analiza cele 4.000 de amendamente înaintate de opoziţie. Examinarea lor ar putea dura mai multe zile.
Pentru a mai aplana temerile, Zelenski a promis organizarea unui referendum înainte de a deschide în cele din urmă această piaţă pentru străini.
În Ucraina nimeni nu caută o soluție: Le Monde Diplo
Publicația lunară franceză Le Monde Diplomatique are în numărul său pe luna februarie un studiu cu titlul: Cine vrea pacea în Ucraina? al lui Igor Delanoë, directorul observatorului franco-rus de la Moscova, ideea principală fiind că situația actuală, un statu quo înghețat, avantajează atât Kievul cât și Moscova.
Sigur, estimează autorul, relațiile s-au mai îmbunătățit după alegerea, în primăvara anului trecut, a lui Volodimir Zelenski, care nu ezită să se exprime în rusă la televiziune și care evită să vorbească despre “agresiunea rusească” în chestiunea Donbasului. Faptul e însă că niciuna din părți nu pare să fie interesată de o autentică rezolvarea definitivă a situației, iar în cazul Rusiei obiectivul e clar: din 2014 încoace, Moscova n-a căutat altceva decât să împiedice Ucraina să adere la NATO.