Zelenski i-a cerut Papei să ajute la eliberarea prizonierilor de război
Volodimir Zelenski i-a cerut, sâmbătă, Papei Francisc să ajute la eliberarea prizonierilor de război ucraineni din regiunea Donbas, Crimeea şi Rusia, informează Administraţia Prezidenţială din Ucraina, într-un comunicat de presă.
Preşedintele Ucrainei şi prima doamnă Olena Zelenska au fost primiţi sâmbătă la Vatican, în audienţă de către Suveranul Pontif, Papa Francisc.
Volodimir Zelenski a subliniat rolul important pe care îl poate avea Sanctitatea Sa în aducerea păcii pe teritoriul ucrainean.
„Principala temă pe care am abordat-o a fost pacea. Suveranul Pontif m-a numit «preşedintele păcii» - aceasta este imaginea mea în Europa acum”, a precizat Zelenski după audienţă, potrivit sursei citate.
Potrivit preşedintelui Ucrainei este important că întâlnirea cu Papa Francisc a venit la două luni de la summitul de la Paris şi înaintea întrunirii programate la Berlin.
„L-am rugat pe Papa Francisc să ne ajute în eliberarea ucrainenilor capturaţi la Donbas, Crimeea şi Rusia”, a completat Zelenski.
Şeful de stat ucrainean şi Sanctitatea Sa au mai discutat despre iniţiativele umanitare de ajutorare a copiilor şi protejare a mediului, conform comunicatului de presă.
„Sunt extrem de recunoscător Sanctităţii Sale pentru iniţiativa comună care a ajutat 900.000 de ucraineni care au suferit în Donbas”, a completat Volodimir Zelenski.
Liderul ucrainean a subliniat că bisericile din Ucraina joacă un rol foarte important în răspândirea adevărului şi în dezvoltarea societăţii. Preşedintele i-a mai transmis Sanctităţii Sale Papa Francisc că este invitat în Ucraina şi că s-ar bucura foarte mult să beneficieze de susţinerea şi încrederea acestuia.
„L-am invitat pe Papa Francisc în Ucraina. Sunt sigur că va veni în ţara noastră, nu doar în capitală. I-am transmis că pentru a înţelege cu adevărat ce se întâmplă în est este necesar să viziteze zona”, a conchis Zelenski.
Trump a demis doi dintre martorii în procesul vizând demiterea sa
Donald Trump a demis doi înalţi oficiali care au depus mărturie în procesul vizând demiterea sa.
Ambasadorul SUA la UE Gordon Sondland a anunțat că i s-a transmis că preşedintele intenţionează să-l recheme de la post, decizia fiind cu efect imediat.
Cu câteva ore mai devreme, locotenent - colonel Alexander Vindman, un expert de top în Ucraina a fost dat afară de la Casa Albă.
Donald Trump declarase încă de vineri că ar putea să îl demită pe Vindman, membru al Consiliului prezidenţial pentru Siguranţă Naţională, deoarece a depus mărturie împotriva lui în procedura demiterii, care s-a încheiat prin achitare.
Întrebat de jurnalişti dacă intenţionează să îl demită pe colonelul Alexander Vindman, responsabil de relaţiile cu Ucraina, Donald Trump spusese vineri: "Nu sunt mulţumit cu prezenţa lui. Credeţi că ar trebui să fiu mulţumit!? Se va lua o decizie".
Vindman ar urma acum să fie retrimis la Departamentul Apărării.
Ungaria a prezentat Ucrainei o propunere privind învăţământul în Transcarpatia
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto le-a prezentat vineri oficialilor ucraineni o propunere privind învăţământul în limba ucraineană în cazul minorităţilor şi folosirea limbii materne a etnicilor unguri din Transcarpatia.
Szijjarto a participat la o conferinţă de presă comună cu vicepremierul ucrainean Dmitro Kuleba, după întrevederea avută la Kiev. ''Înţelegem dorinţa Ucrainei de a asigura că fiecare cetăţean care trăieşte pe teritoriul ei trebuie să poată vorbi limba ucraineană, dar şi noi dorim să ne asigurăm că etnicii unguri care trăiesc în Transcarpatia îşi pot folosi limba maternă'', a declarat ministrul ungar de externe.
''Considerăm că ambele obiective pot fi atinse în acelaşi timp'', a completat el, adăugând de asemenea că i-a prezentat propunerea ungară ministrului ucrainean al educaţiei, Anna Novosad, şi a convenit cu aceasta ca ea să se întâlnească în viitorul apropiat cu asociaţia profesorilor unguri din Transcarpatia.
Szijjarto a mai spus că guvernul de la Budapesta are un interes clar să reconstruiască relaţii bune de vecinătate cu Ucraina. ''Totuşi, dorim să realizăm unele poveşti de succes pragmatice care ar putea contribui la reconstruirea relaţiilor dintre ţările noastre'', a subliniat el. ''De aceea am adresat o invitaţie pentru o întâlnire a comisiei de cooperare interguvernamentală la Budapesta, în martie'', a anunţat şeful diplomaţiei ungare.
Szijjarto şi Koleba au convenit că, după o întrerupere de şapte ani, a sosit momentul ca această comisie să se reunească din nou. Budapesta ar dori ca la această întâlnire să se cadă de acord asupra deschiderii a cel puţin unui nou punct de frontieră între cele două ţări, a precizat ministrul ungar.
Alte obiective ale reuniunii, a continuat el, includ încheierea unor acorduri privind o linie de credit oferită anterior de Ungaria pentru infrastructură, dezvoltarea cooperării în sectoarele agricol şi veterinar, precum şi recunoaşterea reciprocă a titlurilor universitare.
''Sunt de acord împreună cu Dmitro Kuleba că Trasncarpatia trebuie să devină o poveste de succes. Ungaria este pregătită să-şi continue programul de dezvoltare lansat în Transcarpatia şi să susţină activitatea instituţiilor de învăţământ, culturale şi de sănătate din regiune'', a mai spus Szijjarto.
''Dacă reuniunea comisiei (interguvernamentale) va fi un succes, ea va crea premisele unui summit în primăvară între preşedintele Volodimir Zelenski şi premierul Viktor Orban'', a concluzionat el, menţionând de asemenea că Ungaria este dispusă să ofere sprijin umanitar Ucrainei şi a salutat planificata deschidere a unei curse aeriene directe între Budapesta şi Zaporojia.
La rândul său, vicepremierul Dmitro Kuleba a declarat că ministrul ucrainean al culturii va elabora un proiect de lege privind protejarea drepturilor minorităţilor pe care-l va pune în dezbatere publică. El a adăugat că guvernul de la Kiev va face toate eforturile posibile pentru a promova drepturile minorităţilor, conform angajamentelor sale internaţionale, şi nu va întârzia adoptarea legii.
Szijjarto s-a mai întâlnit la Kiev cu omologul său ucrainean Vadim Pristaiko şi cu premierul Oleksi Honcearuk.
Relaţiile dintre Budapesta şi Kiev s-au tensionat mai ales în ultimii doi ani, după ce parlamentul ucrainean a adoptat o nouă lege a educaţiei. Votată la începutul lunii septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele de la acea vreme, Petro Poroşenko, noua lege a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei.
Conform actului normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Noul prim-ministru din Donețk e cetățean rus
Un cetăţean rus, Vladimir Paşkov, a fost desemnat joi prim-ministru al autoproclamatei republici populare Doneţk din estul separatist prorus al Ucrainei, numire de care Kremlinul a spus că se delimitează.
''Rusia nu participă sub nicio formă în acest conflict (din estul Ucrainei - n. r.). Nu este o titulatură oficială a unui funcţionar'', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a adăugat că decizia lui Paşkov de a accepta respectiva sarcină este doar o decizie a unei ''persoane fizice'', aşadar ''nu există nicio contradicţie''.
Vladimir Paşkov, care l-a înlocuit pe Aleksandr Anancenko, a fost anterior viceguvernator al regiunii ruse Irkuţk şi viceprimar al oraşului Braţk din aceeaşi regiune. El a mai lucrat şi pentru compania rusă Vneştorgservice, care în 2017 a preluat controlul asupra mai multor fabrici de pe teritoriul provinciilor ucrainene Doneţk şi Lugansk.
Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei, Rusia îi finanţează pe separatiştii din aceste provincii prin intermediul companiilor create de Paşkov, pentru a eluda sancţiunile economice. Acelaşi serviciu susţine că liderii separatişti din Doneţk şi Lugansk sunt numiţi de Vladislav Surkov, consilier pentru Ucraina al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Presa rusă scrie că Surkov va părăsi în curând acest post ca urmare a unei schimbări în politica Rusiei faţă de Ucraina după întâlnirea pe care preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, au avut-o în decembrie.