Situația pe front în Donbas
Procesul în cazul avionului malaezian doborât în 2014 începe luni la Amsterdam
Procesul în cazul avionului companiei Malaysia Airlines prăbuşit în iulie 2014 în estul Ucrainei va începe luni în Olanda, în absenţa celor patru suspecţi principali.
La 17 iulie 2014, un avion Boeing al companiei Malaysia Airlines, care decolase de la Amsterdam cu destinaţia Kuala Lumpur, a fost lovit în zbor de o rachetă BUK de concepţie sovietică deasupra zonei de conflict cu separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bordul avionului au murit.
Resturile avionului Boeing-777 au căzut în apropierea satului ucrainean Hrabove, în zona controlată de separatiştii susţinuţi de Rusia în conflictul lor cu forţele pro-guvernamentale ucrainene.
Anul trecut au fost emise mandate de arestare pe numele a trei cetăţeni ruşi şi un ucrainean identificaţi de echipa de investigaţie comună condusă de Ţările de Jos (JIT), care a strâns timp de câţiva ani probe pentru găsirea celor aflaţi în spatele atacului.
Cetăţenii ruşi Serghei Dubinski, Oleg Pulatov şi Igor Ghirkin şi ucraineanul Leonid Harcenko aveau în 2014 funcţii de conducere în miliţiile pro-ruse din estul Ucrainei. JIT a afirmat că ei sunt cei care au complotat pentru doborârea avionului companiei Malaysia Airlines, deşi nu ei au lansat racheta BUK.
Igor Ghirkin, un naţionalist rus radical, a fost 'ministru al apărării' al aşa-numitei 'Republici Populare Doneţk', din estul Ucrainei, în timp ce Dubinski, Pulatov şi Harcenko erau membri ai unităţii de informaţii militare a separatiştilor pro-ruşi.
Acuzaţii sunt în libertate şi nu este de aşteptat să fie prezenţi la audierile ce vor avea loc într-un tribunal de maximă securitate situat în apropierea aeroportului Schiphol din Amsterdam, unde vor fi judecaţi în conformitate cu legile olandeze. Potrivit propriilor legi, Rusia şi Ucraina nu transferă peste hotare cetăţenii lor urmăriţi în străinătate.
Dacă cei patru nu compar în faţa instanţei şi nu reuşesc să îşi trimită avocaţii, judecătorii pot decide luni ca procesul să se desfăşoare în absenţa acuzaţilor.
Rusia a negat constant orice implicare sau furnizarea de sprijin militar şi financiar pentru rebelii separatişti din estul Ucrainei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că orice comentariu înaintea procesului este prematur, dar a adăugat că Moscova a avut întotdeauna dubii legate de obiectivitatea anchetei conduse de Ţările de Jos.
Din JIT fac parte autorităţi judiciare din Australia, Malayezia, Belgia şi Ucraina, cărora li se adaugă poliţişti şi procurori olandezi. Printre cei decedaţi se află 193 de olandezi, 43 de malaiezieni şi 27 de australieni.
În mai 2018, JIT a ajuns la concluzia că lansatorul rachetei care a lovit ''avionul de pe zborul MH17 aparţinea Brigadei de rachete antiaeriene 53 a Federaţiei Ruse''. Brigada se afla la baza militară Kursk, în apropierea frontierei cu Ucraina.
Coronavirus: Ucraina închide instituţiile de învăţământ din regiunea Cernăuţi
Autorităţile ucrainene au decis închiderea tuturor instituţiilor de învăţământ din regiunea Cernăuţi, pentru a împiedica răspândirea coronavirusului care provoacă epidemia de COVID-19.
Carantina începe astăzi şi va dura până în 22 martie, inclusiv.
Primarul din Cernăuţi, Oleksii Kaspruk, a declarat că autorităţile locale recomandaseră şi închiderea grădiniţelor, dar au luat în considerare dificultăţile părinţilor care nu au cu cine lăsa copiii de vârstă preşcolară în timpul programului de lucru.
BucPress menţionează că în Ucraina au fost deja interzise din cauza coronavirusului toate manifestaţiile şi evenimentele publice, iar ministrul adjunct al sănătăţii, Viktor Liaşko, a anunţat şi carantina preventivă în sistemul de educaţie.
Parlamentul îl demite pe procurorul general Riaboșapka
Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) a votat joi demiterea lui Ruslan Riaboșapka din funcţia de procuror general cu 263 de voturi.
Potrivit legii, prim-procurorul general adjunct, Vitali Kasko, urmează să preia acum funcţia de procuror general interimar.
Demiterea procurorului general survine în contextul în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat nemulţumirea faţă de ceea ce consideră ca fiind o lipsă de progrese în investigaţii majore.
Riaboșapka a fost de asemenea criticat pentru o reformă a justiţiei lipsită de transparenţă şi presupusa sabotare a investigaţiilor privind revolta proeuropeană, aşa-numita Euromaidan (după numele pieţei din Kiev unde au avut loc manifestaţiile în 2013-2014). El a negat acuzaţiile aduse.
Unii dintre cei care au susţinut moţiunea sunt suspecţi în anchete de corupţie.
Există preocupări că Riaboșapka poate fi înlocuit cu un procuror general mai puţin sensibil la societatea civilă şi mai loial oligarhilor şi unor înalţi oficiali corupţi, notează sursa citată.
După vot, Riaboșapka a rostit un discurs, dar a refuzat să răspundă la întrebări adresate de parlamentari.