A început procesul la Schiphol
Procesul celor patru persoane acuzate că au provocat explozia în 2014 a zborului MH17 deasupra Ucrainei, soldată cu moartea celor 298 de persoane de la bord, a început în absenţa acuzaţilor, în Olanda, luni, la Schiphol.
Cei patru suspecţi - trei ruşi şi un ucraiean - nu sunt prezenţi la audieri. Procesul îşi urmează însă cursul în pofida absenţei lor - a decis tribunalul.
Familiile victimelor, dintre care mai multe au venit să asiste la audieri, reclamă ”să se facă dreptate”, la peste cinci ani de la catastrofă.
În deschiderea procesulu - care ar putea dura cinci ani -, parchetul a enumerat în mod solemn, unul câte unul, toate numele victimelor, bărbaţi, femei şi copii, în faţa mai multor ruse vizibil emoţionate.
Procesul se desfăşoară la tribunalul din Schiphol, la periferia Amsterdamului, în apropiere de aeroportul de unde a decolat Beoingul 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines înainte să să fie atins, în zbor, de o rachetă de tip BUK de conceţie sovietică.
Ruşii Serghei Dubinski, Igor Ghirkin şi Oleg Pulatov şi ucraineanul Leonid Harcenko - patru gradaţi de rang înalt din rândul separatiştilor proruşi în estul Ucrainei - au fost inculpaţi cu privire la omor şi cauzarea intenţionată a doborârii avionului.
Dubinsli, Ghirkin şi Harcenko urmează să fie judecaţi în contumacie, iar Pulatov a ales să fie reprezentat de un avocat olandez, a precizat judecătorul Hendrik Steenhuis.
Echipa internaţională de anchetatori, condusă de Olanda, a stabilit în mai 2018 că avionul a fost doborât de o rachetă care provenea de la a 53-a Brigadă antiaeriană rusă de la Kursk (sud-vest).
Republicanii îl vizează din nou pe fiul lui Biden
În ediția sa de weekend, The New York Times (NYT) scrie că acum că Joe Biden a primit un nou elan în campania prezidențială, republicanii relansează o anchetă informală asupra afacerilor fiului său, Hunter Biden, în Ucraina, unde el a lucrat la conducerea firmei ucrainene de petrol și gaze Burisma, cu o lungă istorie de corupție.
Parchetul ucrainean a anunţat în octombrie anul trecut că vrea să reexamineze dosarele în care este implicat compania Burisma, pentru a stabili dacă există motive ca acestea să fie redeschise.
În ianuarie anul acesta, firma Burisma a fost atacată de pirați informatici ruși.
Aceștia sunt bănuiți a proveni din GRU, serviciile secrete ale armatei ruse, potrivit firmei americane Area 1, specializată în securitate informatică, într-un studiu publicat pe 13 ianuarie și preluat de New York Times.
Firma ucraineană Burisma, a cărei piratare a fost efectuată, din câte se pare, de serviciile GRU rusești, este așadar cea pentru care a lucrat, între 2014 și 2019, Hunter Biden fiul contracandidatului democrat al lui Trump la președinție Joe Biden.
Hunter Biden, scrie NYT, nu avea nici o experiență în domeniul petrolului sau al gazelor, dar a fost plătit un important salariu în acea perioadă.
În faimoasa convorbire telefonică dintre Donald Trump și președintele ucrainean pe atunci abia învestit Volodimir Zelenski, Trump i-a cerut acestuia să lanseze o anchetă asupra acestei firme Burisma și a fiului lui Biden.
Între timp, fostul procuror general al Ucrainei Viktor Șokin l-a acuzat iarăși luna trecută pe fostul Joe Biden de "presiuni" trecute asupra lui.
Şokin susţine că Joe Biden a "cerut în mod repetat" concedierea sa când era procuror în Ucraina, din februarie 2015 şi până în aprilie 2016.
Situația pe front în Donbas
Procesul în cazul avionului malaezian doborât în 2014 începe luni la Amsterdam
Procesul în cazul avionului companiei Malaysia Airlines prăbuşit în iulie 2014 în estul Ucrainei va începe luni în Olanda, în absenţa celor patru suspecţi principali.
La 17 iulie 2014, un avion Boeing al companiei Malaysia Airlines, care decolase de la Amsterdam cu destinaţia Kuala Lumpur, a fost lovit în zbor de o rachetă BUK de concepţie sovietică deasupra zonei de conflict cu separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bordul avionului au murit.
Resturile avionului Boeing-777 au căzut în apropierea satului ucrainean Hrabove, în zona controlată de separatiştii susţinuţi de Rusia în conflictul lor cu forţele pro-guvernamentale ucrainene.
Anul trecut au fost emise mandate de arestare pe numele a trei cetăţeni ruşi şi un ucrainean identificaţi de echipa de investigaţie comună condusă de Ţările de Jos (JIT), care a strâns timp de câţiva ani probe pentru găsirea celor aflaţi în spatele atacului.
Cetăţenii ruşi Serghei Dubinski, Oleg Pulatov şi Igor Ghirkin şi ucraineanul Leonid Harcenko aveau în 2014 funcţii de conducere în miliţiile pro-ruse din estul Ucrainei. JIT a afirmat că ei sunt cei care au complotat pentru doborârea avionului companiei Malaysia Airlines, deşi nu ei au lansat racheta BUK.
Igor Ghirkin, un naţionalist rus radical, a fost 'ministru al apărării' al aşa-numitei 'Republici Populare Doneţk', din estul Ucrainei, în timp ce Dubinski, Pulatov şi Harcenko erau membri ai unităţii de informaţii militare a separatiştilor pro-ruşi.
Acuzaţii sunt în libertate şi nu este de aşteptat să fie prezenţi la audierile ce vor avea loc într-un tribunal de maximă securitate situat în apropierea aeroportului Schiphol din Amsterdam, unde vor fi judecaţi în conformitate cu legile olandeze. Potrivit propriilor legi, Rusia şi Ucraina nu transferă peste hotare cetăţenii lor urmăriţi în străinătate.
Dacă cei patru nu compar în faţa instanţei şi nu reuşesc să îşi trimită avocaţii, judecătorii pot decide luni ca procesul să se desfăşoare în absenţa acuzaţilor.
Rusia a negat constant orice implicare sau furnizarea de sprijin militar şi financiar pentru rebelii separatişti din estul Ucrainei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că orice comentariu înaintea procesului este prematur, dar a adăugat că Moscova a avut întotdeauna dubii legate de obiectivitatea anchetei conduse de Ţările de Jos.
Din JIT fac parte autorităţi judiciare din Australia, Malayezia, Belgia şi Ucraina, cărora li se adaugă poliţişti şi procurori olandezi. Printre cei decedaţi se află 193 de olandezi, 43 de malaiezieni şi 27 de australieni.
În mai 2018, JIT a ajuns la concluzia că lansatorul rachetei care a lovit ''avionul de pe zborul MH17 aparţinea Brigadei de rachete antiaeriene 53 a Federaţiei Ruse''. Brigada se afla la baza militară Kursk, în apropierea frontierei cu Ucraina.
