Incendiul pădurii din Cernobîl continuă să se extindă
Incendiul care face ravagii în zona de excluziune din jurul centralei nucleare avariate de la Cernobîl continuă să se extindă, suprafaţa lui multiplicându-se de trei ori din cauza rafalelor de vânt, însă fără a se înregistra o creştere a radioactivităţii, au anunţat marţi autorităţile ucrainene.
Incendiul s-a declanşat sâmbătă în zona de excluziune ce înconjoară pe o rază de 30 de kilometri centrala avariată din Cernobîl, unde în 1986 a avut loc cel mai grav accident nuclear din istorie.
Marţi, teritoriul cuprins de flăcări s-a mărit de la 10,5 hectare câte erau afectate dimineaţa până la 35 de hectare la începutul după-amiezii, a precizat serviciul de stat pentru situaţii de urgenţă al Ucrainei.
Avioane au deversat 72 de tone de apă asupra focului, în timp ce două elicoptere şi circa 120 de pompieri şi membri ai echipelor de salvare au fost desfăşuraţi la faţa locului. Potrivit aceleiaşi surse, "nivelul de radiaţii din Kiev şi din regiunea capitalei nu depăşeşte parametrii normali".
Duminică, şeful interimar al Inspectoratului ecologic guvernamental, Iehor Firsov, a anunţat cu toate acestea pe Facebook că nivelurile de radiaţii în epicentrul incendiului depăşesc cu mult normele.
Mai multe agenţii de stat ucrainene au dezminţit ulterior aceste informaţii şi Firsov însuşi a revenit asupra afirmaţiilor sale, luni.
Incendiul a fost provocat de un tânăr locuitor al unui sat situat lângă zona de excluziune, care riscă până la cinci ani de închisoare pentru "distrugerea vegetaţiei". Tânărul de 27 de ani a declarat că a dat foc la vegetaţie "pentru a se distra”, potrivit poliţiei.
Unul dintre reactoarele centralei din Cernobîl a explodat pe 26 aprilie 1986, contaminând, potrivit unor estimări, până la trei sferturi din Europa. De atunci, zona situată pe o rază de 30 de kilometri în jurul centralei rămâne în mare parte abandonată.
COVID-19, în Ucraina: Peste 100 de copii infectaţi
Viceministrul sănătăţii din Ucraina, Viktor Liaşko, a anunţat, marţi, că 104 din numărul total de ucraineni infectați cu virusul SARS-COV-2 sunt copii – scrie agenţia RBC. Potrivit oficialului, 34 de copii sunt internaţi în diverse spitale din ţară.
„Potrivit datelor oficiale, avem 1.462 de cazuri de COVID-19. Dintre aceste persoane infectate, 104 sunt copii” – a subliniat Liaşko. De asemenea, potrivit datelor oficiale, 45 de ucraineni au murit din cauza noului coronavirus.
Peste 1.300 de cazuri de COVID-19 în Ucraina
În Ucraina, numărul persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 continuă să crească, autorităţile confirmând deja 1.308 cazuri şi 37 de decese – potrivit datelor făcute publice luni dimineaţă. Pe de altă parte, numărul pacienţilor vindecaţi a ajuns la 28. Cele mai multe cazuri de COVID-19 au fost înregistrate în capitla Ucrainei (235) şi în regiunile Cernăuţi (220), Ternopil (160), Ivano-Frankivsk (113) şi Kiev (91).
La sfârşitul săptămânii trecute, premierul Ucrainei, Denis Şmigal, a anunţat înăsprirea măsurilor de carantină. Astfel, începând cu 6 aprilie, toţi cetăţenii sunt obligaţi să poarte în spaţiile publice măşti de protecţie și să aibă asupra lor un act de identitate. Potrivit prim-ministrului, „restricțiile severe sunt o măsură la care statele din întreaga lume recurg tot mai mult”. „Ne aflăm într-un scenariu mai blând în contextul epidemiei. Dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să acționăm dur.
Guvernul ucrainean introduce noi restricții pentru a proteja cetățenii de COVID-19 și pentru a salva cât mai multe vieți” – a explicat Denis Şmigal. Noile măsuri adoptate de executivul ucrainean mai prevăd că este interzisă circulația pe domeniul public a grupurilor mai mari de două persoane, în afară de cazurile legate de activitatea profesională sau însoţirea minorilor de către părinţi sau reprezentanţii legali ai acestora. Totodată, autorităţile ucrainene au făcut apel la persoanele în vârstă să rămână în casă pe durata perioadei de carantină.
Premierul de la Kiev a mai anunţat că la graniţa de stat a Ucrainei vor rămâne deschise doar 21 de puncte de trecere a frontierei, iar persoanele care vor intra în ţară vor fi monitorizate în mod obligatoriu timp de 14 zile. Ucraina şi-a închis granițele pentru străini pe 15 martie, iar pe 17 martie a suspendat complet traficul aerian.
Nivelul radiaţiilor a crescut din cauza incendiului din pădurile radioactive din Cernobîl
Autorităţile din Ucraina au anunţat o creştere a nivelului de radiaţii din zona de excludere din jurul Cernobîl.
„Avem veşti proaste - nivelul radiaţiilor a trecut de cel normal în centrul incendiului”, a declarat, duminică, Yegor Firsov, directorul serviciului de inspecţie ecologică din Ucraina, pe Facebook, potrivit The Guardian.
Postarea sa a fost însoţită şi de o filmare a unui măsurător Geiger, care arăta nivelul radiaţiilor depăşit de 16 ori. Incendiul de pădure s-a întins pe o suprafaţă de 100 de hectare, a mai scris Firsov.
Autorităţile de la Kiev au trimis două avioane, un elicopter şi aproape 100 de pompieri pentru a lupta cu flăcările, care au izbucnit duminică şi au afectat peste 20 de hectare dintr-o zonă împădurită în apropiere de centrala nucleară de la Cernobîl.
Serviciul de inspecţie ecologică a declarat, duminică, faptul că nivelul crescut al radiaţiilor a îngreunat eforturile pompierilor, iar în acelaşi timp precizând că oamenii care locuiesc în apropiere nu sunt în pericol.
Cernobîl a poluat o mare parte din Europa după ce al patrulea reactor a explodat în aprilie 1986, regiunea din apropierea centralei fiind cea mai afectată.
Oamenilor nu le este permis să locuiască la mai puţin de 30 de kilometri de centrala nucleară. Celelalte trei reactoare de la Cernobîl au continuat să genereze electricitate până în anul 2000, atunci când centrala s-a închis. O „cupolă” protectoare a fost instalată deasupra reactorului 4 în 2016.
În 2011, Ucraina a început să deschidă zona pentru turism, în contextul în care nivelul radiaţiilor eliberate în timpul tragediei a scăzut sub pragul pe care guvernul îl consideră a fi admisibil.
Anul trecut, Ucraina a înregistrat cel mai mare număr de turişti în zona de excludere de la Cernobîl, în aproape de graniţa sa de nord cu Belarus, cu peste 100.000 de vizitatori.