Cernobîl: Incendiile se apropie de centrala nucleară
Incendiile care se extind de mai bine de o săptămână în Ucraina sunt acum la mai puțin de un kilometru de fosta centrală nucleară de la Cernobîl, dar serviciile de urgență spun că situația este sub control.
Experții în mediu avertizează că incendiile pot arunca cenușă radioactivă de la locul celui mai grav accident nuclear din lume care a avut loc în 1986, punând în pericol locuitorii din apropiere și din capitala Kiev.
Serviciul pentru Situații de Urgență a transmis într-un comunicat din 13 aprilie că nivelul radiației din regiunea Kievului „nu depășește valorile naturale", iar cele din zona de excluziune din jurul centralei nucleare sunt „neschimbate".
Cu toate acestea, Greenpeace Rusia a avertizat că incendiile care se manifestă în zona de excluziune sunt mai mari decât autoritățile de la Kiev recunosc și prezintă un risc radioactiv.
Imagini din satelit de la agenția NASA arată că incendiile au ajuns la marginea orașului abandonat Prîpeat și sunt doar la marginea centralei nucleare dezafectate.
Vânturile puternice au împiedicat eforturile pompierilor care au format bariere pentru a încerca să localizeze incendiul și a permite echipamentelor să pătrundă în zonă.
Incendiile au pornit în 3 aprilie în partea vestică a zonei de excluziune care este nelocuită și s-a extins în pădurile din apropiere.
Poliția a identificat un tânăr de 27 de ani care este suspectat că a pornit incendiul. Bărbatul le-ar fi spus autorităților că ar fi dat foc unor gunoaie „pentru distracție".
Mai multe regiuni din Ucraina au raportat incendii de vegetație pe fondul condițiilor de secetă.
Kievul și separatiștii anunță un nou schimb de prizonieri
Kievul și separatiștii au anunțat un nou schimb de prizonieri înainte de Paștele ortox, pe 19 aprilie.
Lukrul a fost anunțat pe site-ul președintelui Volodimir Zelenski.
Numărul prizonierilor care vor fi schimbați încă nu a fost anunțat.
În ultimul schimb de prizonieri, în decembrie, au fost implicate 200 persoane (cf. foto).
Mitropolitul din Lavra recunoaşte că a subestimat coronavirusul
Mitropolitul care conduce renumita mănăstire ucraineană ce a devenit un focar de coronavirus în capitala Kiev recunoaşte că a subestimat gravitatea pandemiei şi acum se conformează măsurilor introduse pentru limitarea răspândirii bolii.
Mitropolitul Pavel conduce Lavra Peşterilor din Kiev (sau Lavra Pecerska), o mănăstire istorică creştin-ortodoxă înscrisă în patrimoniul mondial al UNESCO. Turnurile ei aurite şi labirintul de caverne care adăpostesc corpuri mumificate reprezintă un tezaur cultural al capitalei Ucrainei.
Acest mitropolit şi Patriarhia Moscovei, de care aparţine biserica ortodoxă ucraineană, susţineau luna trecută că noul coronavirus este rezultatul păcatelor omeneşti şi că el poate fi combătut prin rugăciuni, îmbrăţişări şi post.
Dar după ce 26 de membri ai mănăstirii s-au infectat cu noul coronavirus, mitropolitul a început să sprijine măsurile de izolare decise de guvernul ucrainean, astfel că a mutat în online serviciile religioase, a dezinfectat clădirile şi a oferit spaţii în mănăstire pentru găzduirea pacienţilor COVID-19.
''Da, credeam că (boala) nu era atât de serioasă, dar acum totul este diferit (...) Faptul că am spus alte lucruri nu contravine legilor conştiinţei. Şi tu poţi spune mai întâi un lucru, iar apoi altceva'', declară Mitropolitul Pavel agenţiei Reuters prin telefon.
Întrebat despre cazurile de COVID-19 în rândul personalului mănăstirii, el a răspuns enigmatic: ''Este mai bine să citim Evanghelia decât internetul''. Totuşi, Mitropolitul Pavel a spus că un singur membru al mănăstirii are probleme serioase de sănătate, dar nu din cauza coronavirusului, şi a negat relatările din presă conform cărora el însuşi ar avea COVID-19, recunoscând însă că urmează un tratament, fără să precizeze pentru ce afecţiune.
Conform dispoziţiilor guvernamentale, bisericile din complex sunt închise, serviciile religioase se ţin fără public şi icoanele sunt dezinfectate, asigură Mitropolitul Pavel, adăugând că ''astăzi trebuie să facem ce spun doctorii''.
După ani de ostilitate între Kiev şi Moscova, Ucraina are acum două biserici ortodoxe. Una rămâne sub autoritatea Patriarhiei Moscovei, iar celei de-a doua Patriarhia Ecumenică de Constantinopol i-a recunoscut autocefalia în 2018.
Ucraina ar putea evita un vârf al epidemiei
Viceministrul ucrainean al sănăţii, Viktor Liaşko, a declarat că există posibilitatea ca Ucraina să nu înregistreze un vârf al epidemiei de coronavirus. Potrivit oficialului de la Kiev, pentru a evita un apogeu al epidemiei de COVID-19, preconizat iniţial pentru 14-15 aprilie, este nevoie ca populaţia să respecte cu stricteţe măsurile de carantină.
„Putem să evităm un vârf dacă respectăm măsurile de carantină. Înainte de introducerea acestor măsuri, ne aşteptam ca apogeul epidemiei să fie pe 14 aprilie. Acum, însă evoluţia situaţiei ne arată că nu vom avea un vârf al epidemiei pe 14 aprilie. Prin urmare, întrebarea este ce se va întâmpla în continuare, dacă nu relaxăm carantina”, a explicat Liaşko.
Potrivit viceministrului ucrainean al sănătăţii, în Ucraina, numărul cazurilor de COVID-19 a crescut lent, spre deosebire de situaţia din alte țări europene. „Pe 6 aprilie, am introdus măsuri de carantină şi mai severe. Aceste măsuri trebuie respectate astfel încât să nu avem un apogeu al epidemiei, să putem întinde pe o perioadă mai lungă. Comparând situaţia de la noi cu cea din țările UE şi analizând perioada în care acestea au atins pragul de 1.000 de cazuri, constatăm că Ucraina a ajuns cel mai târziu dintre toate la 1.000 de cazuri de coronavirus. Acest lucru arată că nu avem o creştere atât de rapidă de la o mie la zece mii de cazuri. Rezultatele carantinei severe le vom vedea, însă, în 7-8 zile, monitorizând evoluţia evenimentelor” – a remarcat viceministrul sănătăţii de la Kiev.
Pe teritoriul Ucrainei au fost confirmate până acum 2.203 cazuri de infecţie cu virusul SARS-COV-2, în ultimele 24 de ore fiind înregistrate 311 cazuri noi de îmbolnăvire – potrivit datelor publicate vineri dimineaţă. Numărul deceselor provocate de COVID-19 a ajuns la 69, în timp ce 61 de pacienţi s-au vindecat de la începutul epidemiei.