Rusia a inaugurat transportul feroviar de marfă către Crimeea
Rusia a dat startul marţi la transportul feroviar de marfă pe podul cel mai lung din Europa care o leagă de Crimeea, peninsulă ucraineană ocupată şi anexată în urmă cu şase ani de Federaţia Rusă.
Noua legătură feroviară de marfă, via podul Crimeei, cu o lungime de 19 km, ar urma să reducă costurile mărfurilor transportate din Rusia continentală cu până la 50 la sută, potrivit ministrului transporturilor rus Evgheni Ditrih.
Economia Crimeei, care se bazează în mare parte pe turism, este greu încercată de la anexarea controversată, ca urmare a sancţiunilor severe impuse de Ucraina şi Uniunea Europeană.
Ministrul Ditrih a salutat inaugurarea transportului feroviar de marfă spre peninsulă, calificând evenimentul drept o 'nouă etapă pe calea dezvoltării economice a Crimeei', conform agenţiei ruse de presă Interfax.
Podul, care se întinde peste strâmtoarea Kerci, ce leagă Marea Neagră de Marea Azov, pleacă din oraşul continental rus Taman până în Peninsula Crimeea, conectată geografic cu partea continentală a Ucrainei.
Rusia prevede să transporte circa 13 milioane de tone de mărfuri pe an via podul Crimeei, compus din două părţi - partea rutieră şi cea feroviară.
Porţiunea rutieră a fost deschisă în urmă cu doi ani, după ce a fost construită timp de doi ani. Transportul de pasageri pe calea ferată a început pe podul Crimeei anul trecut, în timp ce la segmentul pentru trenurile de marfă se mai lucra încă.
UE prelungește sancțiunile impuse Rusiei
La Moscova, Izvestia anunță că Uniunea Europeană a decis ieri prelungirea cu șase luni a sancțiunilor economice impuse Rusiei în urma ocupării Crimeei în 2014.
Pe site-ul Consiliului UE se precizează că sancțiunile privesc, printre altele, și tehnologia care ar putea fi folosită de Rusia în domeniul energiei.
Ungaria pune condiţii pentru deblocarea dialogului Ucraina-NATO
Ungaria a anunţat condițiile în care Budapesta ar putea debloca organizarea reuniunii ministeriale NATO-Ucraina, Kievul urmând să rezolve în acest sens problema educației și a drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia.
O declaraţie în acest sens a fost făcută la Kiev de către şeful diplomaţiei ungare, Péter Szijjártó, aflat într-o vizită oficială în Ucraina. La o conferinţă de presă comună cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, şeful diplomaţiei ungare și-a exprimat speranța că, în viitorul apropiat, cele două părți vor putea rezolva problemele menţionate.
„Reuniunea NATO-Ucraina va fi deblocată imediat ce problemele legate de educație și drepturile minorității maghiare vor fi rezolvate. De îndată ce se va asigura acest lucru, vom face totul pentru ca reuniunea la nivel de miniştri să poată fi organizată” – a asigurat Szijjártó. Acesta a menționat, de asemenea, că, în săptămânile următoare, ar trebui să aibă loc o reuniune a Comisiei ucranineano-ungare privind minoritățile naționale, în cadrul căreia ar urma să fie stabilit un plan care să rezolve aspectele problematice sesizate.
Potrivit publicaţiei online Evropeiska Pravda, la sfârșitul lunii mai, şeful diplomaţiei ucrainene s-a întâlnit, la Budapesta, cu omologul său ungar, iar după întâlnirea respectivă, Péter Szijjártó a afirmat că decizia Budapestei de a bloca dialogul NATO-Ucraina este cauzată nu doar de legislația ucraineană în domeniul educației, ci și de legea privind folosirea limbii de stat, ambele afectând comunitatea maghiară din Transcarpatia.
Cu toate acestea, Szijjártó şi-a exprimat atunci dorința de a nu mai bloca dialogul dintre NATO şi Kiev. Şeful diplomaţiei ungare nu a precizat, însă, ce anume din legea ucraineană privind limba de stat îngrijorează autorităţile de la Budapesta.
Zelenski vizitează zonele inundate de pe Prut şi promite ajutor
Volodimir Zelenski le-a promis vineri ajutor localnicilor din zonele din vestul ţării afectate de inundaţiile devastatoare care, pe lângă pagubele materiale, au provocat şi mai multe victime.
Încălţat cu cizme de cauciuc, Zelenski a inspectat locuinţe şi străzi distruse şi pline de noroi în satul Lancin, situat pe râul Prut. Trebuie găsită o ''soluţie complexă pentru problema inundaţiilor'', a spus el în faţa localnicilor, anunţând deocamdată un ajutor de 28 de milioane de dolari decis de guvernul de la Kiev.
În urma precipitaţiilor abundente în zona Munţilor Carpaţi din şase regiuni ale vestului Ucrainei, mai multe baraje şi poduri au cedat şi sate au rămas izolate. Trei persoane şi-au pierdut viaţa, inundaţiile provocând victime şi în România vecină.
Despăduririle intense din ultimii ani în Ucraina şi neglijarea măsurilor de protecţie faţă de viituri în munţi au ca efect astfel de inundaţii. Mare parte din exporturile de lemn ale Ucrainei merg către UE, iar potrivit organizaţiei non-guvernamentale Earthsight masă lemnoasă obţinută în urma defrişărilor ilegale a fost procesată şi de compania suedeză Ikea.
Inspectoratul de Stat pentru Mediu al Ucrainei a confirmat că au existat tăieri ilegale de păduri, în timp ce compania Ikea a afirmat că doreşte să fie investigate aceste acuzaţii.