Românii din Ucraina denunță lipsa de interes a Bucureștiului
Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina a adresat mai multe memorii către autoritățile române în care deplâng încălcarea dreptului la educație în limba maternă, pe care îl numesc „un genocid cultural-lingvistic", și în care critică lipsa de acțiune a autorităților de la București în comparație cu Ungaria sau Bulgaria care a ajuns deja la înțelegeri cu autoritățile de la Kiev pentru asigurarea drepturilor respectivelor comunități.
Românii din Ucraina riscă să fie divizată de noua împărțire administrativă la care lucrează guvernul de la Kiev. Dacă în prezent comunitatea românească locuieşte compact în patru din cele 11 raioane ale regiunii Cernăuţi, ca urmare a proiectelor de reformă administrativă aflate în curs de analiză, regiunea s-ar împărţi în 3 sau 4 macroraioane, în care românii vor reprezenta 10% din populaţie, ceea ce are drept consecinţă faptul că nu vor mai avea nicun reprezentant în Rada Supremă şi o subreprezentare la nivel local, neputând astfel să-şi apere drepturile la educaţie, la folosirea limbii materne, identitare, garantate de Constituţie. iar asmiliarea va deveni ireversibilă.
Dând ca exemplu înţelegerile Ungariei (privind păstrarea limbii materne în şcolile comunităţii maghiare) şi Bulgariei (privind păstrarea unităţii comunităţii bulgare în cadrul reformei teritorial-administrative) cu Ucraina, comunitatea românească cere autorităţilor de la Bucureşti să negocieze şi să semneze acorduri similare. Românii din Ucraina cer ca problema învăţământului în limba română să fie rezolvată după modelul celei pentru maghiarii din Ucraina. De asemenea, solicită adoptarea unei Declaraţii a Parlamentului privitoare la Legea educaţiei din Ucraina.
Reforma administrativă din Ucraina a fost demarată în 2015 și urmează să se încheie în acest an, înainte de alegerile locale din toamnă, cu scopul eficientizării prin comasare a diferitelor unități administrative. Reforma a început de jos în sus, adică de la sate și comune. A doua etapă vizează raioanele și abia în final se va pune problema regiunilor.
- În primă instanță, această reformă a dus la formarea prin comasare a 882 de hromade, adică de comunități teritoriale care au rezultat din unificarea celor peste 4000 de sate și comune cu scopul declarat de a avea un număr mai mic de consilii locale. A rezultat o reducere de 36,7% a numărului consiliilor locale. Un alt efect al reformei administrative este o centralizare mai riguroasă a țării, care a pierdut Crimeea și Donbas
- Urmează o altă etapă prin care cele 490 de raioane se vor compune în așa fel încât în final numărul lor total să nu depășească 129, deci de trei ori mai mic.
- Ultimul nivel de centralizare ar putea fi reducerea numărului de regiuni. O astfel de reorganizare ar urma să se facă însă mai târziu, într-o a atreia etapă. Ucraina are 24 de regiuni (oblast), o republică autonomă, Crimeea, care de facto se află din 2014 sub administrarea Moscovei și 2 orașe cu statut special, Kiev și Sevastopol. Cea mai mare bază militară de la Marea Neagră, care se află la Sevastopol, în Crimeea, se află de asemenea sub jurisdicția Rusiei.
Din cele 11 raioane existente în regiunea Cernăuți, urmează deci să rămână doar trei, cu centre la Storojineț, Cernăuți și Hotin.
În regiunea Cernăuți , 12,5% din populația regiunii s-a declarat de etnie română.
Această propunere de reformă administrativă făcută de Ucraina îi reunește pe majoritatea românilor, dar organizațiile civice insistă să nu fie lăsată în afară nicio comună.
În Ucraina, vorbitorii de limbă română sunt divizați și, potrivit recensământului din 2001, 258.619 de persoane s-au declarat moldoveni, și doar 155.130 persoane s-au declarat români.
Şapte regiuni din Ucraina nu sunt pregătite să relaxeze măsurile de carantină
Ministerul ucrainean al Sănătăţii a actualizat lista regiunilor din Ucraina care nu îndeplinesc criteriile necesare pentru a intra într-o nouă etapă de relaxare a măsurilor de carantină impuse din cauza pandemiei de coronavirus.
Potrivit autorităţilor de la Kiev, din noua listă fac parte regiunile Volin, Doneţk, Transcarpatia, Rivne, Ternopil, Harkiv şi Cernihiv. În ultimele 24 de ore, în Ucraina au fost depistate 819 cazuri de COVID-19 şi au fost înregistrate 18 de decese în rândul pacienţilor infectaţi. Bilanţul epidemiei de coronavirus în această ţară a ajuns, astfel, la 52.043 de îmbolnăviri şi 1.345 de decese.
Numărul persoanelor vindecate a crescut cu 1.016, ajungând la 24.800, astfel că numărul cazurilor active de COVID-19 este de 25.898, cu 215 mai puţine decât la raportarea de joi seară.
Iranul afirmă că o ”eroare umană” a dus la doborârea Boeing-ului
„Eroarea umană”, setarea greșită a unui radar militar, este „elementul cheie” din spatele dramei ucrainene a Boeing-ului doborâtă la 8 ianuarie în apropiere de Teheran (176 de morți), potrivit unui raport al aviației Civile iraniene.
"A fost o defecțiune din cauza unei erori umane în urmărirea procedurii" de calibrare a unui sistem radar care a indus o "eroare de 107 grade" în sistemul menționat, indică raportul publicat sâmbătă seara.
Cel care opera racheta care a doborât Boeing-ul ucrainean a deschis focul fără a putea obține confirmarea unui ordin de tragere din cauza unui „bruiaj” de telecomunicații, a afirmat sâmbătă un general iranian.
Militarul iranian a confundat avionul cu o „rachetă de croazieră” și a avut „10 secunde să ia o decizie”, a declarat generalul de brigadă Amirali Hajizadeh, comandant al ramurei aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Iranului. „El putea să decidă să tragă sau să nu tragă, dar a luat decizia greșită”, a adăugat generalul.
„A fost o rachetă cu rază scurtă, care a explodat în apropierea avionului. Asta explică faptul că avionul a putut să continue să zboare”, a mai spus generalul iranian, într-o declarație transmisă de televiziunea de stat.
„Îmi asum responsabilitatea totală (pentru această catastrofă) și mă voi supune oricărei decizii va fi luate”, a declarat generalul Amirali Hajizadeh, adăugând: „Aș fi preferat să fi murit decât să fiu martor la un astfel de accident”.
Patru noi cazuri deschise împotriva lui Poroșenko
Procuratura ucraineană a deschis patru noi cazuri împotriva fostului președinte Petro Poroșenko.
Cele patrunoi acțiuni au fost deschise la cererea magnatului Igor Kolomoiski, fostul patron al PrivatBank, principala bancă a Ucrainei, pe care Poroșenko i-a retras-o și privatizat-o în 2016, pe când era președinte.
Kolomoiski îl acuză pe Poroșenko că ar fi dezvăluit în mod abuziv secrete despre funcționarea și operațiunile interne ale fostei sale bănci.
El a plecat ulterior în străinătate și s-a întors abia în aprilie 2019, după alegerea ca președinte a fostului său protejat, actorul Volodimir Zelenski.
Cu totul, miliardarul Poroșenko are împotriva lui 24 de acțiuni în justiție. El este anchetat și va fi judecat în libertate, procuratura renunțând să mai ceară arestarea lui.
Poroșenko este acum deputat în parlament, unde partidul lui dispune de 25 de scaune.