Zelenski extinde carantina cu o lună, dar promite că e ultima oară
Ucrainenii s-au săturat de măsurile de izolare pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, a apreciat Volodimir Zelenski, care a cerut din acest motiv guvernului să fie precaut cu extinderea dincolo de luna august a restricţiilor antiepidemice prelungite acum pentru încă o lună.
„Toată lumea s-a săturat de carantină”, a spus Zelenski în faţa responsabililor guvernamentali.
Ucraina a impus în luna martie măsuri de prevenire a răspândirii noului coronavirus, pe care le-a relaxat parţial începând din luna mai pentru a permite redresarea economiei. De atunci, „carantina adaptivă”, procedură prin care pot fi menţinute sau instituite restricţii antiepidemice, este prelungită lunar.
Această măsură, care expiră la 31 iulie şi a cărei prelungire a fost solicitată de guvern pentru încă o lună, prevede în special purtarea obligatorie a măştii şi respectarea unor reguli stricte în restaurante şi locuri publice.
„Avem nevoie de un cadru clar privind modul cum vom continua (această măsură), astfel încât oamenii să fie în siguranţă, afacerile să poată funcţiona, astfel încât economia să nu intre într-o pauză. Aşadar, o voi extinde încă o lună, dar nu mai mult”, a indicat şeful statului ucrainean. Prin urmare, dacă Zelenski nu se va răzgândi, restricţiile antiepidemice ar urma să înceteze în Ucraina la finele lunii august.
Ucraina va lansa manevre militare, ca răspuns la exerciţiile ruseşti Caucaz 2020
Ucraina va organiza exerciții militare ca răspuns la manevrele militare rusești Caucaz 2020, a declarat ministrul apărării al Ucrainei, Andri Taran.
„Ţinând cont de concentrarea de trupe ruseşti, sub pretextul demarării pregătirilor pentru exercițiile militare strategice Caucaz 2020, conducerea Ministerului Apărării și a Forțelor Armate ale Ucrainei intenționează ca, în aceeași perioadă, în ultimele zece zile ale lunii septembrie 2020, să desfășoare un exercițiu strategic, exerciții de comandă și de personal Joint Efforts 2020 – a spus Andri Taran.
Potrivit acestuia, se preconizează să se testeze capacitatea Statului Major al Forţelor Armate Ucrainene de a acționa, în conformitate cu standardele NATO.
Ministerul intenționează să efectueze exerciţii cu sisteme de rachete antiaeriene, cu avioane, unități și subunități militare ale Forțelor Terestre, precum și alte unități militare din poligoanele din sudul Ucrainei. După cum a menționat ministrul adjunct ucrainean al apărării, Kievul așteaptă ca reprezentanții țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice să poată participa la aceste exerciții.
Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că manevrele Caucaz 2020, planificate pentru luna septembrie, vor fi cel mai de amploare eveniment de antrenament şi de pregătire de luptă din anul 2020, din Rusia.
Românii din Ucraina denunță lipsa de interes a Bucureștiului
Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina a adresat mai multe memorii către autoritățile române în care deplâng încălcarea dreptului la educație în limba maternă, pe care îl numesc „un genocid cultural-lingvistic", și în care critică lipsa de acțiune a autorităților de la București în comparație cu Ungaria sau Bulgaria care a ajuns deja la înțelegeri cu autoritățile de la Kiev pentru asigurarea drepturilor respectivelor comunități.
Românii din Ucraina riscă să fie divizată de noua împărțire administrativă la care lucrează guvernul de la Kiev. Dacă în prezent comunitatea românească locuieşte compact în patru din cele 11 raioane ale regiunii Cernăuţi, ca urmare a proiectelor de reformă administrativă aflate în curs de analiză, regiunea s-ar împărţi în 3 sau 4 macroraioane, în care românii vor reprezenta 10% din populaţie, ceea ce are drept consecinţă faptul că nu vor mai avea nicun reprezentant în Rada Supremă şi o subreprezentare la nivel local, neputând astfel să-şi apere drepturile la educaţie, la folosirea limbii materne, identitare, garantate de Constituţie. iar asmiliarea va deveni ireversibilă.
Dând ca exemplu înţelegerile Ungariei (privind păstrarea limbii materne în şcolile comunităţii maghiare) şi Bulgariei (privind păstrarea unităţii comunităţii bulgare în cadrul reformei teritorial-administrative) cu Ucraina, comunitatea românească cere autorităţilor de la Bucureşti să negocieze şi să semneze acorduri similare. Românii din Ucraina cer ca problema învăţământului în limba română să fie rezolvată după modelul celei pentru maghiarii din Ucraina. De asemenea, solicită adoptarea unei Declaraţii a Parlamentului privitoare la Legea educaţiei din Ucraina.
Reforma administrativă din Ucraina a fost demarată în 2015 și urmează să se încheie în acest an, înainte de alegerile locale din toamnă, cu scopul eficientizării prin comasare a diferitelor unități administrative. Reforma a început de jos în sus, adică de la sate și comune. A doua etapă vizează raioanele și abia în final se va pune problema regiunilor.
- În primă instanță, această reformă a dus la formarea prin comasare a 882 de hromade, adică de comunități teritoriale care au rezultat din unificarea celor peste 4000 de sate și comune cu scopul declarat de a avea un număr mai mic de consilii locale. A rezultat o reducere de 36,7% a numărului consiliilor locale. Un alt efect al reformei administrative este o centralizare mai riguroasă a țării, care a pierdut Crimeea și Donbas
- Urmează o altă etapă prin care cele 490 de raioane se vor compune în așa fel încât în final numărul lor total să nu depășească 129, deci de trei ori mai mic.
- Ultimul nivel de centralizare ar putea fi reducerea numărului de regiuni. O astfel de reorganizare ar urma să se facă însă mai târziu, într-o a atreia etapă. Ucraina are 24 de regiuni (oblast), o republică autonomă, Crimeea, care de facto se află din 2014 sub administrarea Moscovei și 2 orașe cu statut special, Kiev și Sevastopol. Cea mai mare bază militară de la Marea Neagră, care se află la Sevastopol, în Crimeea, se află de asemenea sub jurisdicția Rusiei.
Din cele 11 raioane existente în regiunea Cernăuți, urmează deci să rămână doar trei, cu centre la Storojineț, Cernăuți și Hotin.
În regiunea Cernăuți , 12,5% din populația regiunii s-a declarat de etnie română.
Această propunere de reformă administrativă făcută de Ucraina îi reunește pe majoritatea românilor, dar organizațiile civice insistă să nu fie lăsată în afară nicio comună.
În Ucraina, vorbitorii de limbă română sunt divizați și, potrivit recensământului din 2001, 258.619 de persoane s-au declarat moldoveni, și doar 155.130 persoane s-au declarat români.
Şapte regiuni din Ucraina nu sunt pregătite să relaxeze măsurile de carantină
Ministerul ucrainean al Sănătăţii a actualizat lista regiunilor din Ucraina care nu îndeplinesc criteriile necesare pentru a intra într-o nouă etapă de relaxare a măsurilor de carantină impuse din cauza pandemiei de coronavirus.
Potrivit autorităţilor de la Kiev, din noua listă fac parte regiunile Volin, Doneţk, Transcarpatia, Rivne, Ternopil, Harkiv şi Cernihiv. În ultimele 24 de ore, în Ucraina au fost depistate 819 cazuri de COVID-19 şi au fost înregistrate 18 de decese în rândul pacienţilor infectaţi. Bilanţul epidemiei de coronavirus în această ţară a ajuns, astfel, la 52.043 de îmbolnăviri şi 1.345 de decese.
Numărul persoanelor vindecate a crescut cu 1.016, ajungând la 24.800, astfel că numărul cazurilor active de COVID-19 este de 25.898, cu 215 mai puţine decât la raportarea de joi seară.