Zelenski: Ucraina nu va uita de Crimeea
Volodimir Zelenski a spus că adoptarea de către Consiliul de Securitate şi Apărare Naţională din Ucraina a proiectului de Strategie pentru eliberarea și reintegrarea Crimeii ocupate de ruşi va face imposibilă retragerea de pe agenda politică a problemei reintegrării peninsulei anexate.
„Am făcut, în sfârşit, ceea ce ar fi trebuit să fie făcut în 2014 – a fost aprobată Strategia de stat pentru dezocuparea și reintegrarea Crimeii și a Sevastopolului. Celor care mizau pe altceva le spun următoarele: puteţi să uitați că Ucraina va uita de Crimeea. În același timp, când vorbim despre dezocupare, este firesc să înțelegem şi cine și cum a creat condițiile pentru ocupație. Nu este vorba doar despre anul 2014, ci și despre adoptarea așa-numitelor Acorduri de la Harkiv (documente semnate de fostul preşedinte Viktor Ianukovici, în virtutea căruia a fost prelungită prezenţa Flotei Ruse în Sevastopol, n.red)” – a declarat Zelenski, într-un mesaj video difuzat vineri seară.
În înregistrarea video postată pe reţelele sociale, preşedintele Zelenski a trecut în revistă principalele evenimente care au avut loc recent în Ucraina. Astfel, acesta a amintit că membrii Consiliului de Securitate şi Apărare a adopat mai multe decizii importante pentru țară. Printre acestea, se numără introducerea de sancțiuni împotriva mai multor televiziuni ucrainene care difuzau propagandă rusă și blocarea activelor proprietarilor acestor posturi, precum şi impunerea de sancțiuni deputatului ucrainean Viktor Medvedciuk, un apropiat al Kremlinului.
De asemenea, la sfârșitul lunii februarie, Kievul a introdus sancțiuni împotriva a zece foști militari de rang înalt și oficiali de securitate ucraneni care au trădat jurământul în timpul anexării Crimeii de către Federația Rusă. Pe 11 martie, Consiliul Național de Securitate și Apărare din Ucraina a aprobat Strategia de eliberare şi reintegrare a Crimeii și a Sevastopolului, teritorii ucrainene aflate sub ocupaţia Rusiei.
„În viitorul apropiat, toată lumea se va putea familiariza cu acest document. În plus, am decis că Strategia pentru dezocuparea Crimeii va avea o traducere oficială în limba engleză, iar toți partenerii noștri vor primi acest document în viitorul apropiat” – a precizat Oleksi Danilov, secretarul Consiliul Național de Securitate și Apărare din Ucraina.
Potrivit acestuia, citat de agenţia RBC, elaborarea strategiei a durat mai bine de un an şi a avut loc cu implicarea reprezentanților multor instituții, în special a Mejlisului poporului tătar din Crimeea. „Acesta este primul document fundamental de la ocuparea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă care conţine o indicație clară a modului în care vom acţiona pentru dezocuparea Crimeii” – a adăugat secretarul.
Ucraina anunță peste 13.000 de cazuri noi de coronavirus
Ministrul ucrainean al sănătăţii, Maksim Stepanov, a anunţat, sâmbătă dimineaţă, că în Ucraina au fost depistate 13.276 de noi cazuri de coronavirus, după prelucrarea a 99.270 de teste. Potrivit ministrului, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate cu 330 de cazuri mai mult decât la raportarea de vineri, când au fost raportate 12.946 de infectări.
De asemenea, în ultima zi, în Ucraina au fost înregistrate 243 de decese asociate COVID-19, iar 3.967 de persoane infectate au fost internate în spital, în timp ce 4.897 de pacienţi s-au vindecat.
De la debutul epidemiei, 1.451.744 de ucraineni au contractat virusul SARS-CoV-2, dintre care 28.158 au decedat, iar 1.219.773 s-au vindecat. În acest moment, în Ucraina mai sunt 203.813 cazuri active de COVID-19, iar 1.602.171 de persoane figurează în evidenţele ca suspecte de infecţia cu noul coronavirus.
Discuții despre construirea de către Ucraina a podului rutier peste Nistru
„Construcția podului rutier transfrontalier peste Nistru în zona Iampol-Cosăuți, care va scurta drumul dintre capitalele Kiev și Chişinău, este cel mai ambițios proiect al regiunii Vinnița pentru anul 2021, dar este unul realizabil”, a declarat șeful administrației regiunii Vinnița din Ucraina, Serghii Borzov, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Un memorandum privind cooperarea în sectorul infrastructurii, care prevede inclusiv construcția podului rutier peste Nistru și a unei autostrăzi care să lege Kievul și Chişinăul, a fost semnat în cadrul vizitei din 12 ianuarie a președintei Maia Sandu în Ucraina.
Serghii Borzov a mai spus că podul de 362 de metri va fi construit de partea ucraineană „de la zero”, la fel ca și un segment de drum de 1,6 km care să facă legătura acestuia cu traseul național Т-02-02 Mogiliov-Podolski – Umani. Republica Moldova la rândul său trebuie să construiască 5 km de drum care să unească podul peste Nistru de la Cosăuți cu traseul M2 Chişinău – Soroca.
Subiectul a fost discutat în cadrul unei prime întâlniri consultative a responsabililor pentru acest proiect din Republica Moldova și Ucraina care a avut loc miercuri în orașul ucrainean Mogiliov-Podolsk.
Podul, la fel ca și segmentul ucrainean al autostrăzii, vor fi finanțate din bugetul Ucrainei. Chişinăul, la rândul său, își va completa propria parte a acestei autostrăzi. După finalizarea proiectului, drumul între cele două capitale va putea fi făcut cu mașina în aproximativ cinci ore.
Șeful administrației regiunii Vinnița din Ucraina, Serghii Borzov, mai scrie în postarea sa că noua autostradă și podul peste Nistru vor scurta drumul transportatorilor din sudul și centrul Ucrainei pe direcțiile București (România) și Tallinn (Estonia) cu 530 de km. Iar autostrada Chişinău–Soroca–Iampol–Kiev va deveni cel mai scurt traseu din regiunea de centru a Ucrainei către țările Europei Centrale și de Sud-Est.
„Președintele Zelenski a numit acest proiect „o idee ambițioasă”. Dar este un plan realist – astfel vom crește securitatea circulației, vom reduce impactul negativ asupra mediului și vom îmbunătăți imaginea internațională a țării. Iar pentru regiunea Vinnița traseul va însemna dezvoltare social-economică”, a mai spus Serghii Borzov în postarea sa.
Medvedciuk interogat de serviciile de securitate
Politicianul şi omul de afaceri ucrainean prorus Viktor Medvedciuk a fost interogat de agenţi ai SBU
Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Vladimir Putin, este acuzat de "trădare"
Viktor Medvedciuk a avut poziţii împotriva NATO şi UE, pledând pentru federalizarea Ucrainei
Deputatul Viktor Medvedciuk, un om de afaceri considerat apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin, a fost interogat marţi de agenţi ai Serviciului Ucrainean de Securitate (SBU).
"Viktor Medvedciuk a fost convocat astăzi, pentru un interogatoriu, la Serviciul Ucrainean de Securitate (SBU)", a anunţat marţi formaţiunea din care face parte, Platforma de opoziţie - Pentru Viaţă.
"Discuţiile intră sub incidenţa secretului anchetei", subliniază formaţiunea politică, denunţând "un caz de reprimare cu motivaţie politică".
O sursă citată de Agenţia France-Presse a declarat că deputatul a fost convocat în cadrul unei investigaţii pentru "trădare".
O anchetă privind înaltă trădare a fost iniţiată în cazul lui Viktor Medvedciuk în februarie 2019, după ce acesta a cerut autonomie pentru regiunile din estul Ucrainei, unde are loc un conflict separatist.
Luna trecută, Consiliul ucrainean pentru Securitate şi Apărare a decis impunerea de sancţiuni împotriva lui Viktor Medvedciuk şi a soţiei acestuia, fosta prezentatoare de televiziune Oksana Martcenko, în contextul unei anchete privind "finanţarea terorismului".
La începutul lunii februarie, preşedintele Volodimir Zelenski a dispus interzicerea a trei televiziuni deţinute de Viktor Medvedciuk, pe care le-a catalogat "instrumente de război împotriva Ucrainei".
Viktor Medvedciuk a avut frecvent poziţii împotriva NATO şi Uniunii Europene şi a acuzat Administraţia de la Kiev că "nu a făcut nimic" pentru a pune capăt conflictului cu insurgenţii separatişti proruşi din estul Ucrainei. De asemenea, Viktor Medvedciuk pledează, la fel ca Rusia, pentru federalizarea Ucrainei.
Viktor Medvedciuk a fost mulţi ani emisarul Kievului în negocierile cu insurgenţii proruşi din regiunile separatiste Lukansk şi Doneţk, o funcţie care ar fi fost impusă de Rusia.