Biden promite Ucrainei sprijinul ”neclintit” al Statelor Unite
Joe Biden s-a folosit, vineri, de prima sa discuţie telefonică oficială cu Volodimir Zelenski pentru a-i oferi sprijinul ”neclintit” al Statelor Unite pentru suveranitatea şi integritatea Ucrainei, în contextul tensiunilor legate de prezenţa trupelor ruseşti la graniţa ţării.
Washingtonul a fost cel mai puternic aliat al Ucrainei de la anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, dar legăturile au fost umbrite de implicarea nedorită a Ucrainei în evenimente care au condus la procesul de punere sub acuzare a predecesorului lui Biden, Donald Trump.
Conversaţia a avut loc după ce naţiunile occidentale şi alianţa militară transatlantică NATO şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la mişcările trupelor ruseşti în apropierea regiunii Donbas, unde trupele ucrainene sunt în conflict cu forţele susţinute de Rusia.
”Preşedintele Biden a afirmat sprijinul neclintit al SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în faţa agresiunii continue a Rusiei în Donbas şi Crimeea”, se spune într-un comunicat american.
Convorbireal a durat aproximativ 50 de minute, potrivit şefului de cabinet al lui Zelenski.
”Am discutat în detaliu situaţia din Donbas. Preşedintele Biden m-a asigurat că Ucraina nu va rămâne niciodată singură împotriva agresiunii Rusiei ", a declarat ulterior preşedintele ucrainean.
Rusia a afirmat săptămâna aceasta că o escaladare a situaţiei din Donbas ar putea ”distruge” Ucraina şi a avertizat împotriva oricărei desfăşurări a NATO.
Ucraina, ţările occidentale şi NATO acuză Rusia că a trimis trupe şi armament greu pentru a-şi întări susţinătorii în Donbas, care au preluat controlul asupra unei părţi din estul Ucrainei în 2014.
Rusia afirmă că oferă sprijin politic şi umanitar luptătorilor separatisti doar în ceea ce consideră că este un conflict intern .
”Stăm umăr la umăr când vine vorba de conservarea democraţiilor noastre”, a scris Zelenski pe Twitter, după discuţia cu liderul american.
Biden, o persoană importantă pentru Ucraina, de pe vremea când acesta era vicepreşedinte pentru în administraţia lui Barack Obama, a subliniat, de asemenea, sprijinul Washingtonului pentru agenda anticorupţie şi de reformă a lui Zelenski.
Tanc rusesc în Donețk
SUA şi NATO, în alertă, după escaladarea tensiunilor între Rusia şi Ucraina în Donbas
Volodimir Zelenski a acuzat Moscova "că-şi arată muşchii" la graniţa cu autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk şi îşi sporeşte prezenţa trupelor în zonă sub acoperirea unor exerciţii militare.
Kievul acuză Moscova de uciderea a patru soldaţi ucraineni la sfârşitul lunii martie de către rebelii separatişti într-o încălcare a încetării focului în vigoare din 2015, ceea ce ridică numărul de morţi în rândurile ucrainene la 20 de la începutul anului, cărora li se adaugă 57 de răniţi.
Serviciul de informaţii militare al Ucrainei a tras un semnal de alarmă, denunţând că Rusia a început pregătiri cu scopul de a forţa armata ucraineană să răspundă la "acţiuni ostile" pe linia de demarcare a forţelor în Donbas.
Aceasta ar servi drept scuză pentru ca Rusia să-şi sporească prezenţa militară în teritoriile separatiste din estul Ucrainei prin introducerea unor "unităţi regulate" cu pretinsul scop de a "proteja cetăţeni ruşi", având în vedere că zeci de mii de ucraineni din Donbas au primit deja paşapoarte ruseşti.
Acest scenariu a fost deja utilizat în 2008 în Osetia de Sud, când trupe georgiene au intrat pe teritoriul regiunii separatiste în urma unor provocări, căzând în capcana Moscovei, potrivit unor experţi independenţi ruşi, ceea ce a declanşat intervenţia militară a Rusiei, sub pretextul "impunerii păcii", care a condus la recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud, precum şi a celeilalte regiuni separatiste georgiene Abhazia de către Federaţia Rusă.
Peskov: “Federaţia Rusă transferă cum doreşte forţe armate pe teritoriul său."
Administraţia Vladimir Putin a comunicat că poate transfera cum doreşte trupe pe teritoriul Rusiei, subliniind însă că forţele armate aflate în apropierea frontierei cu Ucraina nu reprezintă nicio ameninţare.
"Federaţia Rusă transferă cum doreşte forţe armate pe teritoriul său. Acest lucru nu trebuie să preocupe pe nimeni şi nu generează ameninţări pentru nimeni”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Raportul SUA despre drepturile omului în 2020 critică Rusia pentru Crimeea, Donbas; Blinken confirmă
După inaugurarea lui Joe Biden, în ianuarie, noul Departament de Stat (ministerul de externe SUA) condus de Antony Blinken (foto) s-a activat pentru a da o cu totul altă notă relațiilor cu Rusia și poziției SUA față de intervenția în Ucraina.
Secțiunea despre Ucraina a raportului SUA despre drepturile omului în lume în anul 2020, critică ceea ce Washingtonul consideră a fi o creștere a presiunilor Rusiei asupra Kievului, după ce s-a relatat despre noi concentrări de trupe rusești la granițele cu Ucraina și în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.
Antony Blinken a discutat cu omologul său ucrainean Dmitri Kuleba, în timp ce șeful Marilor State Majore Reunite americane, generalul Mark Milley a discutat cu lideri miliari din Rusia și Ucraina, au anunțat Departamentul de stat și Ministerul american al apărării. Blinken a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina, confruntată cu „o Rusie din ce în ce mai agresivă”. Și-a exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la creșterea tensiunilor în estul Ucrainei.
Pe de altă parte, Pentagonul a criticat concentrarea de trupe rusești la granițele ucrainene drept o „acțiune destabilizatoare care subminează eforturile internaționale de aplanare ” a conflictului din estul Ucrainei, eforturi coordonate de OSCE.
Pe 26 martie, patru soldați ucraineni au fost uciși în estul țării iar alți doi au fost răniți. Armata ucraineană a pus vina pe trupele rusești dar Moscova continua să nege categoric că ar avea trupe în estul Ucrainei, unde sprijină milițiile separatist.
Tot miercuri, și Kremlinul s-a declarat preocupat de tensiunile în creştere în regiunea de est a Ucrainei, susținând însă că armata ucraineană ar fi cea care ar putea provoca reînceperea conflictului cu separatiştii pro-ruşi.
Covid-19, Navalnîi și Ucraina pe agenda discuțiilor Merkel-Macron-Putin
Vladimir Putin, cancelara germană Angela Merkel şi președintele Franței, Emmanuel Macron au discutat marţi despre cooperarea în ceea ce priveşte vaccinurile anti-COVID-19, inclusiv cel rus, Sputnik V, situaţia lui Aleksei Navalnîi şi Libia, a anunţat Palatul Elysee, scrie agenţia France Presse.
În cursul unei videoconferinţe, ei au evocat o posibilă cooperare în materie de vaccinuri, în funcţie de progresul analizării vaccinului Sputnik V de către Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA).
Angela Merkel şi Emmanuel Macron i-au atras „atenţia preşedintelui Putin asupra situaţiei opozantului rus Aleksei Navalnîi şi asupra necesităţii respectării drepturilor sale, conform Convenţiei europene a drepturilor omului, şi ca sănătatea lui să fie păstrată".
Cei doi lideri occidentali au reiterat cererea ca „Rusia să ia un angajament hotărât de a stabiliza încetarea focului în Ucraina" şi au reclamat un „dialog deschis pentru toată lumea" în Belarus.
Pe de altă parte, comandantul șef al armatei ucrainene Ruslan Homceak a declarat la Kiev că Rusia concentrează în prezent forțe armate în apropiere de frontierele Ucrainei dinspre sud, est și nord, ceea ce constituie o amenințare la adresa securității ucrainene. El a acuzat Moscova de continuarea unei „politici agresive” față de Kiev, relatează Reuters și Ukrinform.
În declarații făcute în Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean), Homceak i-a acuzat pe rebelii proruși separatiști din estul țării, sprijiniți de Moscova, de încălcarea sistematică a armistițiului din Donbas convenit în iulie 2020.