Marile manevre în marginea Ucrainei

Ucraina a tot arătat că din 2014 încoace, de la ocuparea Crimeei și izbucnirea conflictului separatist în Donețk și Luhansk, Rusia organizează, an după an, manevre militare de tot mai mare anvergură lângă granița sa. Dar deja manevrele Kavkaz din 2012 simulau o invadare a Ucrainei și se crede că ele au servit drept model și bază ocuparea efectivă a Crimeei în 2014 și declanșarea conflictului în Donbas.

Autoritățile europene și NATO au estimat cifra trupelor rusești acumulate la granița Ucrainei ca ridicându-se la 150.000. Altfel zis, pentru comparație, de peste două ori mai mult decât totalitatea forțelor terestre britanice, după ce guvernul lui Boris Johnson a decis să reducă forțele armate cu încă 10.000 de oameni, făcând ca totalul forțelor terestre britanice să scadă la doar 72.000 de oameni, cel mai coborât nivel din ultimii 300 de ani.

Majoritatea experților militari estimează însă că este puțin probabil ca Rusia să pregătească într-adevăr o invazie terestră a Ucrainei și că este vorba mai degrabă de o tentativă de intimidare și o manevră de diplomație coercitivă, pentru ca Kievul să acorde, de pildă, mai multă autonomie Donbasului secesionist.

Deocamdată, însă, Putin nu a reușit să smulgă nimic de la Zelenski, acesta sprijinindu-se pe sprijinul clar afirmat al Occidentului. Concentrarea de trupe rusești la granița Ucrainei și în Crimeea neliniștește însă atât NATO, cât și Uniunea Europeană și OSCE.

În schimb, Putin se poate mângâia că a obținut ceva. Biden, care cunoaște foarte bine Ucraina, este la curent cu ezitările lui Zelenski, care inițial a căutat o pace cu Rusia. De aceea, Biden nu poate implica direct militar SUA sau NATO în Ucraina, ceea ce ar avea un efect în serie, dar trebuie totuși să mențină o poziție fermă față de Rusia. Pe 22 martie, Kremlinul a anunțat că Biden a respins ideea unei videoconferințe propuse de Putin. Iată însă că trei săptămâni mai târziu, pe13 aprilie, Biden a propus o întâlnire cu Putin în vară.

Putin poate considera drept o victorie temporară faptul că Biden a propus în cele din urmă o întâlnire față în față.

“Formatul Normandia” în Franța

Consilieri politici din Ucraina, Rusia, Franța și Germania se întâlnesc astăzi în Franța, în așa-numitul “format Normandia”, pentru a discuta tensiunile generate de concentrarea de forțe rusești în Crimea și de-a lungul frontierelor cu Ucraina.

Săptămâna trecută, Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski l-au sunat pe Putin pentru a-i cere să retragă trupele, restabilind astfel calmul.

Pe 16 aprilie, Volodimir Zelenski l-a vizitat pe Emmanuel Macron în Paris, pregătind calea pentru un autentic summit în “format Normandia”, care funcționează din 2015.

Miniștrii de externe UE vs. Rusia

Miniștrii de externe ai UE au astăzi o reuniune prin videoconferință destinată discutării deteriorării relațiilor cu Rusia.

Discuția se va concentra pe expulzarea reciprocă de diplomați între Moscova și Praga. Baletul recent de expulzări reciproce de diplomați între Moscova și țări occidentale a expus o tramă de rețele rusești de spionaj și atentate care ar părea la locul lor mai degrabă în scenariile de films noirs ale Războiului Rece.

Pe neașteptate, sâmbătă seara, premierul ceh Andrej Babiš a anunțat expulzarea a 18 diplomați ruși (“diplomați” cu sau fără ghilimele) și a anulat vizita prevăzută la Moscova a ministrului de interne (care pe moment se ocupă și de afacerile externe). Asta exact când, în urma insistențelor filo-putinistului președinte al țării Miloš Zeman, Cehia se pregătea să urmeze exemplul Ungariei și să cumpere vaccinuri Sputnik. Acum, așa cum o rezumă la Moscova cotidianul independent Kommersant, „în loc să cumpere Sputnik V, Praga expulzează 18 diplomați ruși”.

Un arsenal anihilat

Pe 16 octombrie 2014, o explozie gigantică a distrus în totalitate un depozit de muniții și armament al forțelor Cehiei, lângă Ostrava, într-o pădure în apropierea graniței cu Slovacia, în Vrbetice. Doi oameni și-au pierdut viața în deflagrația care a aruncat în aer 50 de tone de muniții. Două luni mai târziu, o altă explozie a distrus încă 13 tone de minuții.

La o distanță de 1700 km de acolo, în estul Ucrainei, luptele erau atunci în toi între armata Kievului și separatiștii din Donbas antrenați și înarmați de Rusia.

În acel moment, nimeni nu a făcut, cel puțin public, vreo legătură între cele două catastrofe (iar cea din Donbas, în Ucraina, continuă de atunci). Iată însă că sâmbătă 17 aprilie, guvernul Cehiei a acuzat direct Rusia că ar fi vinovată de explozia din 2014, afirmând chiar că atentatul a fost pregătit și executat de Unitatea (Войсковая часть) 29155 din GRU, serviciile secrete ale armatei ruse (Главное разведывательное управление Генерального штаба, Direcția Generală de Informații a Statului Major).

Ucraina și Navalnîi

Miniștrii UE de externe vor mai discuta o oră, prin video, și cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba, principala temă fiind tot Rusia. Noul scandal diplomatic din Cehia coincide cu concentrarea de trupe rusești la granița Ucrainei și în Crimeea, ceea ce neliniștește atât NATO, cât și Uniunea Europeană și OSCE.

Ucraina insistă foarte mult ca UE să facă mai mult pentru a opri construirea conductei de gaz Nord Stream 2, menită să ducă gazul rusesc în Germania, dar ocolind Ucraina, țările baltice și Polonia.

În sfârșit, miniștrii vor mai discuta și situația dizidentului întemnițat Aleksei Navalnîi.

Merkel, Macron şi Zelenski cer Rusiei să-şi retragă trupele​

Angela Merkel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cel ucrainean Volodimir Zelenski au lansat un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru "detensionarea" situaţiei în regiune.

Cancelarul german, preşedinţii francez şi ucrainean au exprimat în cadrul unei videoconferinţe preocuparea lor comună faţă de această activitate militară rusă "la frontiera cu Ucraina, precum şi în Crimeea anexată ilegal" şi au chemat la retragerea "acestor întăriri de trupe pentru a se ajunge la o detensionare", potrivit unui comunicat comun transmis de cancelaria germană.

La finalul întrevederii de la Paris între Macron şi Zelenski, cărora li s-a alăturat cancelarul Angela Merkel prin videoconferinţă, liderii Franţei şi Germaniei au reiterat ataşamentul pentru "independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei".

Comunicatul subliniază necesitatea respectării acordurilor de pace de la Minsk pentru a opri conflictul din estul Ucrainei, precum şi angajamentul Germaniei şi Franţei de a relua convorbirile în aşa-numitul format Normandia - adică dialogul dintre Rusia şi Ucraina, sub medierea Franţei şi Germaniei.

Preşedintele ucrainean s-a declarat pregătit pentru discuţii cu omologul său rus Vladimir Putin, cu participarea Franţei şi a Germaniei, într-o încercare de a atenua tensiunile legate de mobilizarea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina.

Zelenski, care a făcut această declaraţie după întâlnirea de la Paris cu Emmanuel Macron, a apreciat, de asemenea, că un summit între Vladimir Putin şi preşedintele american Joe Biden ar putea contribui la calmarea situaţiei.