Zelenski ciomăgește oligarhii, dar evită reformele instituționale
Săptămânalul britanic The Economist, unul din cele mai vechi din lume, și-a obișnuit cititorii cu scoop-uri jurnalistice și interviuri neconvenționale. La urma urmei, The Economist estecpublicația care, în noiembrie 2019, a publicat interviul șoc cu Emmanuel Macron în care președintele Franței spunea că „NATO este în moarte cerebrală”. De astă dată, interviul din ultimul număr este realizat la Kiev cu Volodimir Zelenski, fostul actor devenit președinte, despre care revista spune din start că „pare mai la largul lui pe un platou de filmare decât în palatul prezidențial”.
Mai scrie The Economist: «Într-o țară în care politica a fost permanent dominată de oligarhi și considerată ca un mijloc de câștig personal, victoria, în urmă cu doi ani, la alegerile prezidențiale, a unui om al cărui singur atu era popularitatea personală a părut un miracol.» Cum o spune chiar Zelenski: „Oamenii au văzut o poveste ca în Cenușăreasa și s-au identificat cu vața din spatele ecranului.”
Din păcate, constată The Economist, rezultatele se lasă așteptate. Sigur, Zelenski nu s-a lăsat controlat de magnatul care l-a creat, Ihor Kolomoiski, pus sub anchetă în SUA, și a făcut în așa fel încât un alt oligarh, prietenul lui Putin Viktor Medvedciuk, este acum cercetat pentru „înaltă trădare” și în arest la domiciliu, dar justiția ucraineană rămâne nereformată.
Concluzia publicației este că mulți se tem (pe bună dreptate) că Zelenski doar atacă niște oligarhi ca pe niște persoane individuale, în loc să împingă spre o schimbare a sistemului.
În schimb rămâne popular și dacă va continua atacurile împotriva oligarhilor și aparenta independență de Rusia, este aproape sigur că va câștiga încă un mandat. Popularitatea lui actuală declarată în sondaje este de 30%, exact aceeași ca în urmă cu doi ani, înainte de alegeri.
Rusia „își arată mușchiul militar”. (El Pais)
Rusia își etalează forța militară în plină escaladă a tensiunilor cu NATO, este principalul titlu de politică internațională din spaniolul El Pais.
Rusia a decis să își arate mușchiul militar (literalmente: „mostrar músculo militar”), întărindu-și frontierele și pregătind din nou manevre militare, făcând asta cu două săptămâni înainte de întâlnirea Biden – Putin prevăzută pentru 16 iunie la Geneva.
Moscova va muta 20 de batalioane la frontiera de vest și a anunțat manevre militare cu Bielorusia în septembrie. Simultan, Flota de Nord a anunța că va simula o înfruntare în Arctica, regiune pentru al cărei control s-au ivit noi tensiuni între Rusia și Occident.
Tot El Pais mai scrie că Washingtonul a acuzat Rusia că ar putea fi în spatele atacului cibernetic împotriva giganticei companii producătoare de carne JBS.
Deocamdată, se știe că noile batalioane anunțate de Kremlin vor mai fi desfășurate și la frontiera cu Ucraina, precum și în enclave Kaliningrad. Toate acestea nu fac decât să adâncească teama că Putin ar putea căuta să anexeze Bielorusia, așa cum a făcut-o cu Crimeea, în 2014.
Senatori americani, în vizită la Kiev, îndeamnă Ucraina să continue reformele
„Asigurarea continuării reformelor esențiale ale Ucrainei pentru consolidarea democrației este esențială pentru parteneriatul nostru durabil și pentru a contracara agresiunile rusești”, a scris pe Twitter Jeanne Shaheen (democrată - New Hampshire), care conduce delegația americană.
În timpul discuțiilor, senatorii „au reafirmat sprijinul bipartizan al Statelor Unite pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea sa teritorială”, potrivit ambasadei americane de la Kiev.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că sprijinul bipartizan pe termen lung pentru Ucraina în Congresul american este „vital pentru parteneriatul nostru strategic într-un moment în care statul nostru continuă să reziste agresiunii rusești și să pună în aplicare reformele.”
Delegația îi include și pe doi membri ai Comitetului pentru relații externe al Senatului - senatorul Rob Portman (republican - Ohio) și Chris Murphy (democrat - Connecticut).
Un șef al extremei drepte eliberat din închisoare
Tribunalul din Odesa a decis ieri eliberarea din închisoare a lui Serhi Sternenko, fostul șef al antenei locale a Sectorului de Dreapta, condamnat la închisoare în februarie pentru răpire, jaf și posesia ilegală de arme, în urma răpirii unui politician local în 2015.
Sternenko fusese inițial condamnat la șapte ani și trei luni închisare. El este sub cercetare într-un alt caz, pentru crimă, după ce a înjunghiat mortal o persoană în 2018. Sternenko afirmă că a fost un caz de legitimă apărare.
