Distrugătorul britanic HMS Defender a ancorat la Batumi
Distrugătorul britanic HMS Defender, care a provocat furia Rusiei navigând prin apele din largul peninsulei Crimeea, a ancorat ieri în portul georgian Batumi.
S-a tras sau nu s-a tras? Pe 24 iunie, Moscova a afirmat că un avion de tip Suhoi-24 și o navă militară rusească au tras focuri de avertisment, ba chiar și o bombă, în direcția distrugătorului Defender, care intrase în apele sale teritoriale din Marea Neagră, ceea ce Londra dezminte cu fermitate.
Cum a scris însă de îndată The Guardian, ministerul britanic al apărării a anunțat rapid că nu s-a tras niciun fel de foc și nicio bombă asupra navei și că distrugătorul britanic n-a făcut decât să traverseze apele teritoriale ale Ucrainei, în apropierea Crimeii, conform dreptului internațional.
Marea Britanie a confirmat așadar că distrugătorul HMS Defender a navigat prin ape aparţinând Ucrainei, dar a respins descrierea de către Rusia a incidentului. Potrivit Londrei, focurile de armă ar fi fost parte a unui "exerciţiu de artilerie" rus anunţat în prealabil şi nu au vizat distrugătorul.
Evident că aici se situează întreaga problemă, căci pentru Rusia, care a ocupat Crimeea în 2014, acele ape teritoriale ucrainene îi aparțin si sunt de fapt rusești.
Pentru a rezuma: Rusia vorbește despre apele sale teritoriale (zona din jurul Crimeei), în vreme ce Londra insistă că e vorba de apele teritoriale ale Ucrainei, anexiunea peninsulei nefiind recunoscută internațional.
Distrugătorul a vizitat porturile Istanbul din Turcia şi Odesa din Ucraina în cadrul misiunii care va duce grupul său naval, prin Canalul Suez, până în estul Asiei.
Potrivit comandantului Vince Owen, Marea Britanie şi aliaţii şi partenerii săi precum Georgia - care aspiră să adere la NATO - sunt hotărâţi să asigure 'securitatea, stabilitatea şi prosperitatea regională a Mării Negre şi integritatea teritorială şi suveranitatea Georgiei'.
Kremlinul a calificat joi 'incursiunea' distrugătorului britanic HMS Defender drept o 'provocare deliberată şi pregătită' în apele din apropierea peninsulei Crimeea din Marea Neagră.
Ucraina, Moldova și Georgia pentru prima dată împreună la Bruxelles
Cele trei țări ale Parteneriatului Estic asociate cu Uniunea Europeană, Moldova, Ucraina și Georgia, au participat astăzi pentru prima dată împreună la o reuniune comună, la Bruxelles, la sediul Comisiei Europene, împreună cu șeful diplomației UE Josep Borrell.
A fost prima oară că cele trei țări s-au reunit împreună la Bruxelles în calitate de asociați. Ministrul de externe al Georgiei, David Zalkaliani, cel al Moldovei, Aureliu Ciocoi și cel al Ucrainei Dmitro Kuleba au primit din partea lui Borrell asigurarea că regiunea lor este “o prioritate pentru UE” și că “Uniunea ar trebui sa fie mândră că partenerii estici doresc să i se alăture”.
Șeful diplomației UE a lăudat cooperarea între cele trei țări asociate, care în cadrul acordurilor lor cu Uniunea se bucură, printre altele, de condiții și tarife comerciale privilegiate, dar care se arată gata să coopereze și în alte domenii, cum ar fi cel informatic.
Cum a amintit-o ministrul georgian de externe Zalkaliani, problema cea mare pentru țările asociate continuă să fie Rusia, care ocupă sau a anexat regiuni din toate cele trei țări.
La rândul său, ministrul de externe și al afacerilor europene Aureliu Ciocoi a vorbit despre cooperarea sectorială cu UE, dar și între cele trei țări, și care contează enorm în contextul politic. El a invocat cu speranță “momentul în care Moldova va putea deveni un membru al Uniunii Europene”.
Cât despre ministrul ucrainean Dmitro Kuleba, el și-a exprimat dezaprobarea față de propunerea UE de a se relua reuniunile la vârf cu președintele rus Vladimir Putin. Cei 27 de lideri din UE vor discuta astăzi la Bruxelles, printre multe alte teme, și propunerea de a se organiza un summit cu Putin pentru a pune capăt „spiralei negative” în care au întrat relațiile UE cu Rusia.
Kuleba a spus că Ucraina găsește asta este o inițiativă total nepotrivită.: ”În opinia noastră, suspendarea dialogului politic la înalt nivel face parte din pachetul de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Asemenea inițiative de a relua întâlnirile la înalt nivel fără a vedea vreun semn de îmbunătățire din partea Rusiei pot devia primejdios de la strategia europeană a sancțiunilor și vor șubrezi efectul acestora, demotivând Rusia de la aplicarea Acordurilor de la Minsk [privind pacea în Ucraina]."
Un oligarh ucrainean fugind de justiție
Avocatul american al magnatului ucrainean fugit în Austria Dmitri Firtaș a anunțat că acesta neagă toate acuzațiile care i se aduc și pentru care riscă extrădarea în SUA.
Acuzat în Ucraina că ar fi vândut uraniu unor firme militare rusești, Firtaş, una din cele mai mari averi din Ucraina şi apropiat al fostului preşedinte fugit în Rusia Viktor Ianukovici, este cerut și de Statele Unite pentru corupţie şi spălare de bani. El a fost arestat în Austria în martie 2014 în baza mandatului internaţional de arestare emis în Statele Unite, iar în 2019 Curtea Supremă a Austriei a decis că poate fi extrădat.
Săptămâna trecută Kievul a impus sancțiuni acestui fost magnat al gazului. Avocatul lui american, Lanny Davis, a spus că Firtaș nu a fost încă informat official că Ucraina ar fi impus sancțiuni asupra averii sale.
SUA au pregătit ajutor militar pentru Ucraina în caz de atac rusesc
Statele Unite au pregătit ajutor militar pentru Ucraina în caz de atac rusesc, potrivit unui anunț al purtătoarei de cuvânt a Casei Albe Jen Psaki.
Aceasta a subliniat că recentele afirmații potrivit cărora administrația Biden ar bloca ajutorul military către Kiev sunt prostii ("nonsense").
Politico și The Washington Post au scris zilele trecute că Pentagonul a pus deoparte ajutor military către Ucraina în valoare de zeci de milioane de dolari. Pachetul de ajutoare include rachete anti-tanc și începuse să fie pregătit din primăvară, din momentul în care Rusia începuse să maseze trupe la granița cu Ucraina.
Moscova și-a retras ulterior aproape în totalitate cei 100.000 de soldați, dar armamentul greu a rămas, iar trupele ar putea fi redesfășurate oricând. Moscova afirmă că toate acestea sunt pentru manevre militare care vor avea loc în toamnă.
Din 2014 încoace, SUA a oferit Ucrainei ajutor military de aproape 2,5 miliarde de dolari.