Șapte ani de la doborârea zborului MH17
Ucraina a cerut iarăși să se facă dreptate celor 298 de victime ale zborului MH17 al Malaysia Airlines, doborât exact cu şapte ani în urmă de o rachetă rusească Buk, adusă de pe teritoriul Rusiei, care a fost lansată dintr-o zonă controlată de rebelii separatişti proruşi din Donbas, conform probelor prezentate la procesul ce se desfăşoară în Olanda, ţară căreia îi aparţin cele mai multe victime ale acestei tragedii.
"Lumea şi Ucraina îşi amintesc de cele 298 de victime ale Malaysia Airlines. Judecarea celor responsabili de această catastrofă nu este importantă doar pentru familiile persoanelor ucise, ci şi pentru generaţiile viitoare", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un comunicat.
Zelenski a afirmat că ţara sa urmăreşte îndeaproape procesul care se derulează în prezent în Olanda şi aşteaptă cooperarea Rusiei cu anchetatorii în acest caz pentru a găsi adevărul şi a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei.
Zborul MH17, care asigura legătura dintre Amsterdam şi Kuala Lumpur, a fost doborât la 17 iulie 2014 pe teritoriul ocupat de separatiştii proruşi susţinuţi de Moscova în regiunea Doneţk.
Şi-au pierdut viaţa 283 de pasageri şi 15 membri ai echipajului, majoritatea de naţionalitate olandeză.
O investigaţie internaţională comună, cu reprezentanţi ai Olandei, Australiei, Belgiei, Malaeziei şi Ucrainei, a concluzionat că avionul a fost doborât de o rachetă Buk, de fabricaţie rusească, care aparţinea Brigăzii 53 de apărare aeriană din cadrul forţelor armate ruse din Kursk, în apropiere de frontiera cu Ucraina.
Cei patru inculpaţi, trei cetăţeni ruşi - Igor ''Strelkov'' Ghirkin, Serghei Dubinski şi Oleg Pulatov - şi un ucrainean - Leonid Harcenko - sunt judecaţi în lipsă pentru presupusa "ucidere", întrucât niciunul dintre ei nu intenţionează să participe la procesul judiciar.
Fără să se deplaseze în Olanda, Pulatov a angajat o echipă de avocaţi olandezi să-l apere în instanţă şi s-a întâlnit cu aceştia la Moscova pentru a insista asupra nevinovăţiei sale.
Se crede că suspecţii făceau parte din lanţul de comandă al rebelilor proruşi şi ar fi jucat un rol important în transportarea şi supravegherea lansatorului de rachete, deşi niciunul dintre cei patru nu a dat ordinul de a trage sau de a lansa racheta împotriva avionului malaezian, un aspect care este încă cercetat în paralel cu procesul.
Parlamentul ucrainean acceptă demisia lui Avakov
Parlamentul ucrainean a acceptat astăzi demisia ministrului de interne Arsen Avakov, unul dintre cei mai influenți oficiali ai națiunii, care a condus ministerul timp de mai bine de șapte ani. Avakov, în vârstă de 57 de ani, a ocupat funcția de ministru în ultimele patru guverne. El și-a dat demisia cu două zile în urmă.
Avakov nu și-a motivat public decizia sa bruscă, care a venit pe fundalul speculațiilor intense că președintele Volodimi Zelenski intenționa să-l concedieze pentru eșecul său de a sprijini anumite decizii prezidențiale în cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare. O poziție apreciată de unii drept o lipsă de loialitate. Avakov este membru al Consiliului.
Imediat după ce Avakov și-a anunțat intenția de a demisiona, Zelenskiy a declarat că ar dori ca postul de ministru de interne să fie preluat de Denis Monastirski, în vârstă de 40 de ani, parlamentar al partidului prezidențial „ Slujitorul Poporului”.
Un anunț care dă credibilitate speculațiilor că președintele dorea demisia lui Avakov.
Fost guvernator și lider de partid, Avakov este considerat a fi unul dintre cei mai puternici politicieni din Ucraina, după Zelenski și șeful său de cabinet, Andri Yermak.
El a fost unul dintre cei doi miniștri din echipa fostului președinte Petro Poroshenko care a fost invitat să se alăture primului guvern al lui Zelenski în 2019, condus atunci de premierul Alexei Honcharuk. Celălalt - ministrul finanțelor Oksana Markarova - a fost demis în martie 2020.
Zelenski râde de Putin
Președintele Ucrainei, fostul actor Volodimir Zelenski, l-a ironizat pe Vladimir Putin care a publicat un articol de 5.000 de cuvinte, semnat de el, în care caută să arate cu rușii și ucrainenii sunt un singur popor. Articolul a fost publicat pe site-ul Kremlinului, inclusiv cu o versiune în ucraineană (на украинском) fără păs pentru logica ce spune că în cazul acesta e vorba de o limbă diferită.
Cum îl citează la Moscova cotidianul de opoziție Kommersant, ucraineanul Zelenski a spus: "Sunt invidious pe președintele Putin că are atâta energie încât își permite să scrie eseuri atât de detaliate." Cât despre afirmația lui Putin că rușii și ucrainenii sunt frați, Zelenski a spus: “Desigur, precum Cain și Abel.”
Angela Merkel asigură Ucraina că va rămâne țară de tranzit chiar și după lansarea Nord Stream 2
Cancelara germană, Angela Merkel, a încercat să împrăștie temerile Kievului în legătură cu gazoductul Nord Stream 2 între Germania și Rusia, spunând că Ucraina va rămâne un teritoriu de tranzit al gazelor către Europa după finalizarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania ocolind Ucraina, țările baltice și Polonia.
Merkel a făcut declarația după convorbiri purtate pe 12 iulie, la Berlin, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și înainte de o vizită în Statele Unite pentru convorbiri cu președintele american Joe Biden care, la fel, se opune proiectului.
La o conferință de presă comună cu Zelenski, cancelara germană a spus că subiectul gazoductului a fost desigur abordat la discuțiile lor. „Ucraina este și va rămâne o țară de tranzit chiar și după finalizarea Nord Stream 2”, a spus Merkel.
Ucraina și Statele Unite s-au opus construcției Nord Stream 2 prin Marea Baltică pentru că va permite furnizorilor ruși să ocolească rutele terestre de export prin Ucraina și, astfel, să o lipsească de venituri de miliarde de dolari din taxe de tranzit. Dar Kievul mai este îngrijorat și de perturbarea securității sale energetice.
La conferința de presă de la Berlin, președintele Zelenski și-a reiterat opoziția față de acest proiect.
„Lansarea Nord Stream 2 comportă în opinia noastră o amenințare potențială la adresa securității din regiune”, a spus președintele ucrainean. El a cerut garanții ale Germaniei și Uniunii Europene că țara sa nu va avea de suferit o dată ce Rusia va înceta să mai depindă de ea ca rută de tranzit, dar și participarea Ucrainei la convorbirile europenilor cu Moscova pe tema aprovizionării cu gaze.
Germania a refuzat să oprească proiectul, spunând că este o afacere pur comercială și că este dreptul său suveran de a decide în această chestiune.
La conferința de presă la Berlin, cancelara germană a recunoscut că „există mari îngrijorări cu privire la acest proiect din partea ucraineană”. „Le luăm în serios, iar Germania va face tot ce poate pentru a garanta sursa cheie de venit pentru Ucraina”, a spus Merkel.