Kievul protestează împotriva deciziei Rusiei de a-i atrage pe locuitorii din Donbas în alegerile pentru Dumă
Kievul a protestat vineri faţă de decizia Rusiei de a-i atrage la alegerile pentru Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului bicameral rus), preconizate pentru 17-19 septembrie, pe cei peste 400.000 de locuitori din zonele aflate sub controlul rebelilor separatişti proruşi în Doneţk şi Lugansk (est) şi care au primit cetăţenia rusă în ultimii ani.
"Astfel de acţiuni ale părţii ruse, precum şi organizarea ilegală a alegerilor pentru Duma de Stat pe teritoriul temporar ocupat al Republicii Autonome Crimeea şi oraşul Sevastopol, constituie o încălcăre flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, Constituţiei şi legislaţiei actuale a Ucrainei", subliniază MAE ucrainean.
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a adoptat marţi o rezoluţie care permite locuitorilor din Donbas cu cetăţenie rusă să voteze online la alegerile din septembrie, după ce Moscova a acordat peste 600.000 de paşapoarte locuitorilor din estul Ucrainei, unde armata ucraineană şi separatiştii proruşi se luptă din 2014.
"Un cetăţean al Federaţiei Ruse care nu este înregistrat la locul de reşedinţă pe teritoriul Rusiei şi care a obţinut cetăţenia rusă prin procedură simplificată, în conformitate cu ordinul executiv al preşedintelui din 24 aprilie 2019 (...), are dreptul de a participa la votul online pentru alegerile pentru Duma de Stat", indică documentul.
Prim-vicepreşedintele Comisiei din Dumă pentru afacerile Comunităţii Statelor Independente (CSI), Viktor Vodolaţki, a declarat vineri pentru agenţia de presă TASS că între 400.000 şi 450.000 de persoane din Donbas ar putea să voteze la apropiatele alegeri legislative.
La ora actuală, a spus el, 611.320 de persoane din Donbas deţin cetăţenia Federaţiei Ruse. Comisia electorală rusă a decis în mai că alegătorii din Moscova, Nijni Novgorod, Kursk, Iaroslavl, Murmansk, Rostov şi Sevastopol vor putea vota electronic la alegerile legislative preconizate să se desfăşoare din 17 până în 19 septembrie, la care, pe lângă deputaţii Dumei, vor fi aleşi 12 şefi de entităţi federale şi 39 de parlamente regionale.
Berlinul și Washingtonul au ajuns la un acord în legătură cu conducta Nord Stream 2
Berlinul și Washingtonul au ajuns la un acord în legătură cu Nord Stream 2, construcția conductei încheindu-se curând fără sancțiuni americane. Este în mod limpede rezultatul vizitei Angelei Merkel la Washington săptămâna trecută, ceea ce a pus capăt disputei dintre SUA și Berlin. In schimb, Germania va investi în infrastructura ecologică a Ucrainei, printre alte eforturi de a compensa.
Polonia și Ucraina, pe care conducta rusească le ocolește dinadins, rămân deocamdată unite împotriva proiectului, ba chiar guvernul ucrainean este de-a dreptul furios, cum o scrie la Londra Financial Times. Joe Biden îl va primi la Casa Albă pe ucraineanul Volodimir Zelenski, pe 30 august.
Statele Unite s-au opus până acum gazoductului Nord Stream 2, dar administraţia Joseph Biden a dispus anularea sancţiunilor impuse companiilor europene care participă la proiect, pentru a evita deteriorarea relaţiilor cu Germania şi cu Uniunea Europeană.
Într-o declarație comună, pe 21 iulie, Statele Unite și Germania au convenit asupra unui pachet de măsuri, între care posibila punere în aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei, cu scopul de a diminua orice impact negativ al finalizării proiectului sprijinit de Kremlin asupra bugetului Ucrainei și a securității sale naționale.
Nord Stream 2, care constă din două conducte paralele ce se întind pe 1.230 de kilometri pe sub Marea Baltică, este proiectat pentru a redirecționa gazul arctic rusesc către Germania, ocolind Ucraina și Polonia, ceea ce ar putea priva Kievul de 2 miliarde de dolari în taxe anuale de tranzit.
Cu puțin timp înaintea publicării acordului, Angela Merkel a discutat telefonic cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. „Problemele energetice, cum ar fi tranzitul de gaze prin Ucraina și conducta Nord Stream 2, au fost, de asemenea, subiecte de discuție”, se spune într-un comunicat al guvernului de la Berlin. Potrivit Kremlinului, Merkel și Putin s-au arătat mulțumiți de apropiata finalizare a gazoductului și au discutat despre posibilitatea extinderii acordului de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, care expiră în 2024.
Biden îl va primi pe Zelenski la Casa Albă, pe 30 august
Președintele SUA, Joe Biden, îl va primi la Casa Albă pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, pe 30 august.
Într-o declarație a administrației de la Washington se spune că vizita va confirma angajamentul Statelor Unite de a sprijini în mod neclintit suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în fața agresiunii continue a Rusiei în Donbas și Crimeea anexată.
La rândul său, Zelenski a scris în Twitter că mizează pe o întrevedere productivă și plină de conținut. Liderul de la Kiev a mai spus ar vrea să discute despre instalarea păcii în Donbas, chestiunea reintegrării Crimeii în Ucraina și despre provocările economice.
Despre o posibilă întâlnire Biden – Zelenski s-a anunțat încă la începutul lunii iunie. Tot atunci, Biden își reafirma sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei, iar Zelenski declara presei americane că și-ar dori să se vadă cu Biden pentru a discuta despre gazoductul Nord Stream 2 înaintea summitului ruso-american - care a avut loc la Geneva, pe 16 iunie.
Berlinul și Washingtonul au ajuns la un acord în legătură cu Nord Stream 2
Berlinul și Washingtonul au ajuns la un acord în legătură cu Nord Stream 2, construcția conductei încheindu-se curând fără sancțiuni americane. Este în mod limpede rezultatul vizitei Angelei Merkel la Washington săptămâna trecută.
Polonia și Ucraina, pe care conducta rusească le ocolește dinadins, rămân unite total împotriva proiectului.
Statele Unite s-au opus până acum gazoductului Nord Stream 2, dar administraţia Joseph Biden a dispus anularea sancţiunilor impuse companiilor europene care participă la proiect, pentru a evita deteriorarea relaţiilor cu Germania şi cu Uniunea Europeană.
Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a afirmat joia trecută, după întrevederea cu preşedintele SUA, Joseph Biden, că evaluările privind gazoductul sunt "diferite", subliniind că Ucraina va rămâne o ţară de tranzit a gazului natural. "Am vorbit şi despre Rusia şi Ucraina şi, în acest context, şi despre proiectul Nord Stream 2; avem evaluări diferite despre ce presupune acest proiect, dar vreau să spun foarte clar că ideea noastră este şi rămâne că Ucraina va fi în continuare o ţară de tranzit a gazului natural, că Ucraina, la fel ca orice altă ţară din lume, are dreptul la integritate teritorială, tocmai de aceea suntem implicaţi în procesul de pace de la Minsk; vom rămâne activi pentru a ne asigura că Rusia respectă dreptul Ucrainei de a fi în continuare ţară de tranzit; deci, Nord Stream 2 este un proiect alternativ, nu va înlocui tranzitul de gaze prin Ucraina", a insistat Angela Merkel.
Lucrările majore la gazoductul Nord Stream 2 au fost întrerupte în timpul Administraţiei Donald Trump, dar au fost reluate după începerea mandatului preşedintelui Joseph Biden. Gazoductul este construit în proporţie de peste 95%. În prezent, Rusia exportă gaze naturale spre Europa Occidentală prin Ucraina, dar gazoductul Nord Stream 2 va face legătura directă cu Germania.
În vara anului 2020, 24 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au transmis o notă de protest Statelor Unite faţă de presiunile exercitate asupra proiectului Nord Stream 2, iar Washingtonul a replicat că nu acceptă dominaţia energetică a Rusiei. Comisia Europeană a explicat că "a fost o acţiune informală la care statele membre s-au putut ralia pe bază de voluntariat". Ameninţările SUA cu sancţiuni "se înscriu într-o tendinţă mai largă, una îngrijorătoare", a explicat atunci un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Germania a respins ameninţările Administraţiei Donald Trump asupra proiectului gazoductului Nord Stream 2, subliniind că dorește intensificarea suveranităţii Uniunii Europene.
