JO Tokyo: Un post TV sud-coreean a folosit imagini cu Cernobîl pentru a prezenta Ucraina
Postul sud-coreean de televiziune MBC a folosit imagini reprezentative cu fiecare țară în momentul în care delegațiile au defilat la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Tokyo. În dreptul Ucrainei, regizorii postului au pus o imagine cu centrala nucleară de la Cernobîl, lucru ce a creat controverse.
Criticile la adresa postului au apărut după ce, în timpul defilărilor sportivilor, la Ucraina au fost arătate imagini cu tragedia de la Cernobîl.
La trecerea Italiei, MBC a difuzat imagini cu pizza, iar la Norvegia cu somon. Comentatorii au indicat pentru fiecare ţară şi rata de vaccinare.
Comentatorii au mai spus că Insulele Marshall nu sunt "decât o ţară pentru testele nucleare ale SUA", iar Siria a fost prezentată drept "o ţară în război de 10 ani".
Conducătorii postului şi-au cerut scuze pentru aceste remarci "nepotrivite". "Suntem profund dezolaţi pentru aceste greşeli impardonabile", au afirmat oficialii.
Ucraina a depăşit pragul de trei milioane de persoane vaccinate anti-COVID-19
Numărul ucrainenilor vaccinaţi anti-COVID-19 a ajuns la 3.010.140. Dintre aceştia, 1.681.734 au fost vaccinaţi cu ambele doze – potrivit datelor anunţate, sâmbătă, de Ministerul Sănătăţii de la Kiev.
În ultimele 24 de ore, în Ucraina au fost vaccinate 152.675 de persoane, dintre care 90.072 cu prima doză, iar 62.603 au fost complet imunizate. Vaccinurile anti-COVID-19 sunt administrate de 802 echipe mobile, precum şi în 2.692 de puncte de vaccinare şi în 267 de centre special amenajate pentru imunizarea anti-COVID-19.
De la începutul campaniei de imunizare, pe 24 februarie, în Ucraina au fost administrate 4.691.872 de doze de vaccin.
Kievul protestează împotriva deciziei Rusiei de a-i atrage pe locuitorii din Donbas în alegerile pentru Dumă
Kievul a protestat vineri faţă de decizia Rusiei de a-i atrage la alegerile pentru Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului bicameral rus), preconizate pentru 17-19 septembrie, pe cei peste 400.000 de locuitori din zonele aflate sub controlul rebelilor separatişti proruşi în Doneţk şi Lugansk (est) şi care au primit cetăţenia rusă în ultimii ani.
"Astfel de acţiuni ale părţii ruse, precum şi organizarea ilegală a alegerilor pentru Duma de Stat pe teritoriul temporar ocupat al Republicii Autonome Crimeea şi oraşul Sevastopol, constituie o încălcăre flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, Constituţiei şi legislaţiei actuale a Ucrainei", subliniază MAE ucrainean.
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a adoptat marţi o rezoluţie care permite locuitorilor din Donbas cu cetăţenie rusă să voteze online la alegerile din septembrie, după ce Moscova a acordat peste 600.000 de paşapoarte locuitorilor din estul Ucrainei, unde armata ucraineană şi separatiştii proruşi se luptă din 2014.
"Un cetăţean al Federaţiei Ruse care nu este înregistrat la locul de reşedinţă pe teritoriul Rusiei şi care a obţinut cetăţenia rusă prin procedură simplificată, în conformitate cu ordinul executiv al preşedintelui din 24 aprilie 2019 (...), are dreptul de a participa la votul online pentru alegerile pentru Duma de Stat", indică documentul.
Prim-vicepreşedintele Comisiei din Dumă pentru afacerile Comunităţii Statelor Independente (CSI), Viktor Vodolaţki, a declarat vineri pentru agenţia de presă TASS că între 400.000 şi 450.000 de persoane din Donbas ar putea să voteze la apropiatele alegeri legislative.
La ora actuală, a spus el, 611.320 de persoane din Donbas deţin cetăţenia Federaţiei Ruse. Comisia electorală rusă a decis în mai că alegătorii din Moscova, Nijni Novgorod, Kursk, Iaroslavl, Murmansk, Rostov şi Sevastopol vor putea vota electronic la alegerile legislative preconizate să se desfăşoare din 17 până în 19 septembrie, la care, pe lângă deputaţii Dumei, vor fi aleşi 12 şefi de entităţi federale şi 39 de parlamente regionale.
Berlinul și Washingtonul au ajuns la un acord în legătură cu conducta Nord Stream 2
Berlinul și Washingtonul au ajuns la un acord în legătură cu Nord Stream 2, construcția conductei încheindu-se curând fără sancțiuni americane. Este în mod limpede rezultatul vizitei Angelei Merkel la Washington săptămâna trecută, ceea ce a pus capăt disputei dintre SUA și Berlin. In schimb, Germania va investi în infrastructura ecologică a Ucrainei, printre alte eforturi de a compensa.
Polonia și Ucraina, pe care conducta rusească le ocolește dinadins, rămân deocamdată unite împotriva proiectului, ba chiar guvernul ucrainean este de-a dreptul furios, cum o scrie la Londra Financial Times. Joe Biden îl va primi la Casa Albă pe ucraineanul Volodimir Zelenski, pe 30 august.
Statele Unite s-au opus până acum gazoductului Nord Stream 2, dar administraţia Joseph Biden a dispus anularea sancţiunilor impuse companiilor europene care participă la proiect, pentru a evita deteriorarea relaţiilor cu Germania şi cu Uniunea Europeană.
Într-o declarație comună, pe 21 iulie, Statele Unite și Germania au convenit asupra unui pachet de măsuri, între care posibila punere în aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei, cu scopul de a diminua orice impact negativ al finalizării proiectului sprijinit de Kremlin asupra bugetului Ucrainei și a securității sale naționale.
Nord Stream 2, care constă din două conducte paralele ce se întind pe 1.230 de kilometri pe sub Marea Baltică, este proiectat pentru a redirecționa gazul arctic rusesc către Germania, ocolind Ucraina și Polonia, ceea ce ar putea priva Kievul de 2 miliarde de dolari în taxe anuale de tranzit.
Cu puțin timp înaintea publicării acordului, Angela Merkel a discutat telefonic cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. „Problemele energetice, cum ar fi tranzitul de gaze prin Ucraina și conducta Nord Stream 2, au fost, de asemenea, subiecte de discuție”, se spune într-un comunicat al guvernului de la Berlin. Potrivit Kremlinului, Merkel și Putin s-au arătat mulțumiți de apropiata finalizare a gazoductului și au discutat despre posibilitatea extinderii acordului de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, care expiră în 2024.