30 de ani de la puciul împotriva lui Gorbaciov
Patrușev pune la îndoială angajamentul SUA în Ucraina după retragerea din Afganistan
Se comemorează în Rusia împlinirea a exact 30 de ani de la puciul împotriva lui Gorbaciov din 19 august 1991. Puciul în sine a eșuat, însă consecințele lui aveau să ducă direct la prăbușirea și dezmembrarea Uniunii Sovietice.
Fără a compara direct cu eșecul serviciilor de informații în cazul Afganistanului, The Guardian, la Londra, amintește că nimeni atunci, în 1991, nu prevăzuse că așa ceva putea să se întâmple, nimeni dintre așa-numiții kremlinologi, “experții” occidentali care aveau ca specialitate descifrarea, de pildă, a semnificației așezării, la tribuna oficială din Piața Roșie din Moscova, în timpul marilor defilări militare, a cutărui sau cutărui oficial sau general.
Scrie The Guardian: „Implozia unei supraputeri construite pentru a împlini profețiile marxiste ar fi trebuit să servească de avertisment împotriva celor care pretind că știu cum evoluează istoria. Dar o idee la modă a devenit dominantă în Occident, anume că democrația liberală ar fi punctul terminus al ideologiilor.
Dar aceste trei decenii nu au îmbunătățit situația. Spiritul democratic slobozit din sticlă în 1991 nu s-a arătat ireversibil. Vladimir Putin l-a vârât la loc în lampa din care ieșise. Putin a descris destrămarea URSS-ului ca pe “cea mai mare catastrofă politică a sec. XX”, o afirmație care ar trebui să fie ridicolă chiar și în Rusia, când rezultatul a fost o serie de războaie, însă afirmația e convingătoare pentru oameni a căror identitate și mândrie fuzionaseră cu instituțiile și geografia URSS-ului.”
La rândul său, Mihail Gorbaciov, cel pe care puciștii nu au reușit atunci să-l răstoarne, a spus că «lecțiile puciului din august 1991 „rămân importante” pentru Rusia».
Presa rusă scrie însă prea puțin despre acest episod care nu mai are astăzi mare sens pentru noile generații sau pentru problemele actualității.
La capitolul geopolitic, Izvestia rezumă o analiză a șefului Consiliului Național de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, care spune că „scenariul afgan s-ar putea repeta în Ucraina”. Patrușev estimează că guvernele din țări foste sovietice, ieșite din marile schimbări de acum 30 de ani, precum Georgia și Ucraina, și-au pus întreaga politică și strategia pe protecția SUA, a NATO și UE, dar dezastrul afgan, unde guvernul pro-occidental s-a regăsit fără sprijinul cu care fusese obișnuit, ar trebui să le dea de gândit.
Angela Merkel se va afla vineri la Moscova, unde se va întâlni cu Vladimir Putin. Ei vor discuta criza din Afganistan și situația din Ucraina. Duminică, Merkel va fi la Kiev pentru discuții cu Volodimir Zelenski, care, așa cum s-a anunțat, îi va conferi “Ordinul Libertății”, cea mai mare distincție ucraineană.
Anatoli Stepanov, fotograf în Donbas
“Nu moartea e de temut, cât mai ales gândul morții.”
Anatoli Stepanov este fotograf de război, iar el merge deseori cu trupele pe frontul din Donbas. Cunoaște toate stările umane pe linia frontului,
Intr-un reportaj pentru Europa Liberă (Radio Svoboda), el se destăinuie fără a căuta să-și exagereze bravura.
El fotografiază pe front din 2014, anul anexării Crimeei si a începutului luptelor, stârnite de Rusia, în Donețk si Luhansk.
Ucraina pregătește un cadru legal pentru criptomonede
Ministrul adjunct al transformării digitale a Ucrainei, Oleksandr Borniakov, a anunțat că Rada Supremă de la Kiev pregătește un proiect de lege care va legaliza tranzacţiile cu criptomonede și cu hrivne virtuale.
Potrivit acestei iniţiative legislative, deţinătorii de criptomonede se vor bucura de o serie de avantaje. „Datorită faptului că va exista o reglementare legislativă în acest domeniu, aceștia cel puțin își vor putea proteja averea în active virtuale” – a explicat Borniakov.
El a subliniat că deținătorii de monede digitale vor putea schimba legal active criptografice şi, de asemenea, le vor putea declara. „Acest proces va fi transparent. În plus, ne așteptăm să apară o piață întreagă de servicii intermediare pentru plata bunurilor cu criptomonede, stocarea acestora şi schimbarea lor. Va extinde posibilitățile de utilizare a acestora” – a adăugat Oleksandr Borniakov.
Oficialul a mai subliniat că proiectul de lege prevede în mod clar că moneda virtuală nu este un mijloc de plată, însă operațiunile de achiziție sunt permise. „Astăzi, legislația din Ucraina nu permite, de asemenea, plata în dolari, dar puteți plăti în condiții de siguranță pentru achiziții cu un card de dolari. Când plătiți, are loc conversia valutară instantanee. Potrivit proiectului de lege privind activele virtuale, companiile vor putea furniza servicii pentru astfel de transferuri. Prin urmare, în Ucraina, se va putea face plata destul de legal în criptomonede, dar printr-un intermediar” – a mai explicat ministrul adjunct al transformării digitale din Ucraina.
Activist bielorus găsit spânzurat în Kiev
Militantul belarus Vitali Șișov, care disăpăruse ieri în Kiev, a fost găsit spânzurat.
Șișov, şeful Casei belaruse în Ucraina, un ONG care îi ajută pe compatrioţi săi care au fugit din Belarus din cauza represiunii, dispăruse luni.
El a plecat luni dimineaţă să facă jogging în Kiev, dar nu s-a mai întors. Organizaţia pentru drepturile omului Viasna a indicat pe Telegram că, potrivit prietenilor lui Vitali Şişov, acesta a fost urmărit de "străini" în timp ce făcea jogging.
Poliţia şi mai mulţi voluntari au lansat căutări, inclusiv folosind câini, în zona în care bărbatul făcea jogging. Trupul lui a fost găsit într-un parc.
Afacerea Şişov intervine la o zi după incidentul cu atleta belarusă Kristina Timonovskaia care a declarat că a fost obligată să se retragă de la Jocurile Olimpice de la Tokyo şi ameninţată cu repatrierea forţată pentru că a criticat federaţia naţională de specialitate pe reţelele sociale.