UE ar putea crea o misiune de instruire pentru ofițerii ucraineni din cauza „activităților militare în curs” ale Rusiei
Uniunea Europeană ar putea crea o misiune de instruire pentru ofițerii ucraineni din cauza „activităților militare în curs” ale Rusiei, se spune într-un document intern al blocului comunitar. Date fiind tensiunile dintre Kiev și Moscova, unele țări din UE vor ca Bruxelles-ul să înființeze un program independent de instruire și formare militară pentru Ucraina, numit Misiunea Militară UE de Consultanță și Instruire Ucraineană (EUATM), scrie duminică ziarul german „Welt am Sonntag”, citând un document de lucru al Serviciului European de Acțiune Externă, serviciul diplomatic al UE.
„O misiune militară ar sublinia vizibilitatea și angajamentul față de țările inițiativei Parteneriatului estic”, și ar fi de asemenea „o expresie a solidarității cu Ucraina, având în vedere activitățile militare în curs ale Rusiei la granițele cu Ucraina și în Crimeea anexată ilegal”. Pe lângă EUATM, serviciul diplomatic al UE condus de Josep Borrell ia în considerare alte trei opțiuni pentru a contribui la îmbunătățirea capacităților militare ale Ucrainei, se mai spune în documentul citat.
Cele trei state baltice ale UE - Lituania, Estonia si Letonia - fac presiuni în special pentru misiunea de instruire militară, care e sprijinită și de Polonia, România și Slovacia. Suedia și Finlanda. Aceste state membre ale Uniunii au temeri similare cu ale Ucrainei legate de exercițiul militar rusesc Zapad-21 care a avut loc la frontierele lor din septembrie, și masiva desfășurare de trupe rusești în apropiere de granița Ucrainei în aprilie, acțiuni care au provocat îngrijorări la Kiev și în Occident cu privire la intențiile Moscovei.
Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea în 2014, înainte de declanșarea conflictului armat între separatiștii susținuți de Rusia din estul Ucrainei și forțele guvernamentale ucrainene.
A pipeline runs through it
În Rusia, Moskovski Komsomoleț scrie că gazul rusesc destinat Ungariei a încetat să mai tranziteze prin Ucraina, la câteva zile numai de la semnarea unui contract de livrare pe termen lung a gazului între trustul rusesc Gazprom și Budapesta.
Ungaria va primi gaz, însă pe alte căi, ocolind Ucraina, de pildă prin conducta TurkStream, care trece pe sub Marea Neagră, la fel cum ocolește Ucraina și conducta, tocmai încheiată, care va duce gaz rusesc spre Germania, Nord Stream 2.
Decizia de a închide conducta prin Ucraina spre Ungaria nu va afecta așadar această din urmă țară, ci doar Ucraina, care nu va mai putea astfel reimporta gaz ieftin din Ungaria. Moskovski Komsomoleț notează satisfacția din partea rusă în fața necazurilor Ucrainei, unde prețul energiei a crescut deja vertiginos, mai ales după ce Kievul la rândul său a sistat livrările de apă spre Crimeea, peninsula ocupată și anexată de Rusia în 2014.
Decizia e însă pe cale de a neliniști și în Europa, punând încă odată în lumină dependența țărilor din UE de gazul rusesc.
Ucraina l-a convocat pe ambasadorul Georgiei în legătură cu Saakaşvili
Ministerul de Externe ucrainean l-a convocat pe ambasadorul Georgiei la Kiev în legătură cu informaţiile încarcerarea fostul președinte și opozant Miheil Saakașvili.
Separat, un purtător de cuvânt al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la arestarea fostului preşedinte ucrianean şi ''tonul'' declaraţiilor venite din Georgia.
Zelenski promite că-l va scoate pe Saakașvili din închisoare
Le Monde, în Franța, la rubrica de externe, analizează efectele încarcerării în Georgia a fostului președinte Miheil Saakașvili, întors în țară după opt ani de exil rocambolesc, exil în care el a fost o vreme guvernatorul regiunii Odessa, în Ucraina, înainte ca fostul președinte Petro Poroșenko să îi retragă abuziv cetățenia ucraineană, după ce cei doi s-au certat.
Saakașvili, scrie Le Monde, știa că va fi închis dacă se întoarce în Georgia, din care a fugit în urmă cu opt ani. Saakașvili e cel care, începând din 2004, a scos Georgia din orbita Rusiei. Putin are pentru el o mare aversiune personală. Saakașvili a fost condamnat în 2018, în absență, pentru „abuz de putere”, ceea ce nu l-a împiedicat să se întoarcă în țară, el afirmând că e vorba de o condamnare motivată politic.
Președinta Georgiei, foarte francofila și francofona Salomé Zurabișvili, a exclus posibilitatea unei amnistii. «Vremea războaielor civile s-a dus și nimeni n-ar trebui să se joace cu acest foc», a spus ea, făcând aluzie la capacitatea lui Saakașvili de a-și mobiliza în stradă partizanii, chiar dacă e închis.
În weekend au avut de de altfel loc alegeri în Georgia, iar partidul puterii se arată a le fi câștigat iarăși.
În Ucraina, Kyiv Post scrie că președintele Volodimir Zelenski a promis că va face totul pentru a-l aduce pe Saakașvili înapoi.